Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea de buget pentru perioada 2028-2034. Documentul prevede, printre altele, combinarea portofoliilor agriculturii şi coeziunii, fapt care a generat nemulțumire în rândul Parlamentului European.

Şefa diplomaţiei române, Oana Țoiu, declară pentru RFI că guvernul român susține poziţia Parlamentului European:

„Susținem poziţia Parlamentului European, care solicită o implicare mai importantă a acestuia, fiind singurul organism ales direct de cetăţeni. Europarlamentarii noştri colaborează eficient, chiar şi între partide, atunci când este vorba de interesul naţional.

Am avut o întâlnire cu preşedintele Nicușor Dan şi cu întreaga echipă de europarlamentari, pentru a ne asigura că avem o voce unită şi un interes naţional reprezentat eficient. Ne-am asigurat că aceştia sunt deschişi la dialog, modul lor de lucru pe teme importante pentru România fiind apreciat. Considerăm că au dreptate atunci când susţin necesitatea unei implicări mai active în proces.”

Oana Țoiu precizează că „în ceea ce priveşte propunerea lui Ursula von der Leyen şi schimbările aduse structurii bugetului, vedem o provocare pentru România, deoarece această nouă abordare, care leagă alocaţiile financiare de atingerea unor obiective, leagă aceste alocații de performanțe și reforme. Această abordare, în principiu constructiva, este complexă având în vedere experiența României de a pierde miliarde de euro din cauza incapacității de a menține un ritm constant de reforme și progrese necesare pentru a primi fonduri. Acest lucru nu înseamnă că ne opunem alocaţiilor bazate pe rezultate, dar că trebuie să fim realistaţi, recunoscând necesitatea unor domenii unde predictibilitatea finanţărilor să poată fi menținută. De exemplu, în sectorul agricol.”

Şefa diplomaţiei române consideră reducerea bugetului pentru agricultură nefavorabilă

“În agricultură, o veste nefavorabilă este diminuarea bugetului total alocat domeniului agricol. Această problemă trebuie discutată în perioada următoare, nu doar bugetul alocat României în mod specific, o evaluare în această etapă fiind prematură.”

Ministrul de Externe remarcă și un aspect pozitiv: „Un aspect pozitiv, pe care îl susţinem, este includerea componentei sociale transversale în liniile bugetare. Aceasta presupune că aproape orice domeniu care beneficiază de finanțare va trebui să țină cont de aspectul integrării sociale. De ce este important pentru România? Pentru că integrarea pe piața muncii a diferitelor categorii sociale, atât la nivel național cât și în comunitățile din diaspora, rămâne crucială. Atunci când vorbim despre proiecte dedicate energiei, comerțului sau infrastructurii, acest aspect trebuie considerat important.”

Bugetul UE va fi negociat în perioada următoare

“Acest buget nu este final, va fi supus negocierilor. Echipa noastră din MAE, de exemplu, va fi mâine la Bruxelles pentru a discuta aceste aspecte. Sunt implicate şi alte ministere: Agriculturii, al Economiei, al Fondurilor Europene şi al Finanțelor. Aceste negocieri se vor desfășura la toate nivelurile.”

De asemenea, se urmăreşte „o mai mare claritate în anunţul Ursulei von der Leyen, care este destul de general în acest moment. Pentru negocierii succesive sunt necesare mai multe detalii.”

“Colaborăm cu europarlamentarii, susţinând din nou implicarea lor mai importantă în procesul de negociere. Aceasta nu e o poziţie doar a României. Liderii grupurilor politice europene au semnat o scrisoare fermă solicitând acest lucru. Îmbunătățirea relaţiei dintre Executiv şi Parlament este necesară, atât la nivel naţional, cât și la nivelul Uniunii Europene.”