Primarul general Nicușor Dan a depus o nouă contestație la Curtea Constituțională, referitoare la o lege ce modifică Legea privind libertatea religioasă și regimul cultelor.

Legea prevede sancționarea persoanelor care exercită fără drept funcții religioase, cum ar fi rabin, imam sau altele similare, la solicitarea cultelor.

Legea a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România. Între inițiativele sale se numără și un proiect legislativ privind antisemitismul și organizațiile legionare, respins anterior de Nicușor Dan la Curtea Constituțională.

Sesizarea, publicată pe site-ul Senatului, menționează că proiectul a fost transmis spre promulgare pe 28 iunie 2025. Legea introduce două articole noi:

1. Articolul 23, alineatul (4) devine: „Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții clericale ori monahale, similare acestora, la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului Penal.”
2. Articolul 29 primește un nou alineat (11): „Cultele au dreptul exclusiv asupra modurilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, celor recunoscute drept drepți sau ca simboluri identitare proprii.”

Nicușor Dan argumentează că legea contravine unor prevederi constituționale, printre care art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), precum și art. 29 și art. 30.

El susține și încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție și a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din cauza faptului că legea deleagă definirea unei infracțiuni unor acte administrative.

Argumentarea sa mai menționează că Secretariatul de Stat pentru Culte poate stabili, la solicitarea cultelor, alte funcții religioase, prin acte administrative. Acest lucru ar încălca principiile clarității și preciziei legale.

De asemenea, primarul general critică faptul că legea include doar anumite funcții religioase, ignorând altele la fel de importante.

În opinia sa, lipsa unei definiții clare a „altor funcții clericale sau monahale” face legea neconstituțională, deoarece menționează doar preoți, rabini și imami, neglijând alte titulaturi religioase relevante pentru cele 18 culte recunoscute de lege.

Exemplele menționate includ funcții precum muftiul pentru Cultul Musulman, slujitori duhovnicești pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România și bătrâni pentru Martorii lui Iehova.

Conform lui Nicușor Dan, toate aceste funcții ar trebui incluse în lege pentru că valoarea socială protejată este aceeași, indiferent de denumirea dată de fiecare cult.

O altă problemă ridicată de primarul general este legată de atribuirea cultelor a dreptului de a defini modalitățile de cinstire religioasă, considerând că această prevedere afectează libertatea religioasă și libertatea de exprimare.