„Aproximativ 3 lei din fiecare 10 lei datorați nu ajung la bugetul de stat. Această diferență, echivalentă cu circa 8 miliarde de euro, ar putea acoperi o parte semnificativă din deficitul bugetar”, a declarat un deputat, cerând explicatii pentru colectarea redusă de TVA. Ministerul Finanțelor a răspuns prezentând acțiunile ANAF în primele 5 luni ale anului, fără a dezvălui cauzele principale ale scăderii încasărilor.
Ministerul Finanțelor a informat Parlamentul despre controalele, amenzile și confiscările efectuate de ANAF în primele cinci luni, în urma solicitării unui deputat de a explica performanțele slabe de colectare a TVA, staționară anual la circa 30% din potențial.
„România se confruntă cu un deficit important, iar reducerea acestuia reprezintă o prioritate. Însă, o problemă sistemică, manifestă de ani de zile, contribuie la agravarea situației: încasările bugetare sunt sub potențial”, a declarat deputatul PSD Mircea Vasile Gavor, în interpelarea adresată Fiscului.
Deputatul a solicitat explicațiile Ministerului Finanțelor privind cauzele colectării subperformante a TVA și măsurile imediate preconizate pentru remediere.
Cum justifică ANAF controlul sporit, dar cu încasări reduse?
Răspunsul Ministerului Finanțelor, transmis în această lună, nu explică cauzele principale ale colectării reduse a TVA, dar prezintă acțiunile ANAF în primele 5 luni ale anului.
În cele cinci luni, s-au efectuat 9.759 de controale fiscale, rezultând o majorare a sumelor datorate de contribuabili cu peste 668,1 milioane de lei.
În aceeași perioadă a anului trecut, numărul de controale a fost de 9.445, iar suma suplimentară stabilită era peste 1 miliard de lei.
„Creșterea numărului de controale fiscale între ianuarie și mai 2025, combinată cu scăderea sumelor suplimentar datorate, semnifică o creștere a conformării contribuabililor la declarare, probabil ca urmare a proiectele de digitalizare implementate recent (RO e-transport, RO e-factura, RO e-TVA, SAF-T).”, se precizează în comunicatul ministerului.
Activitatea de combatere a fraudei fiscale, extinsă la 12.101 contribuabili timp de cinci luni, s-a soldat cu sancțiuni (amenzi și confiscări) și cereri fiscale de peste 1,05 miliarde de lei.
Aproximativ 950 milioane de lei reprezintă cererile fiscale, inclusiv peste 410 milioane de lei (aproximativ 43%) TVA. ANAF a aplicat 6.471 amenzi, totalizând peste 66,1 milioane de lei, și a efectuat confiscări de active (numerar, venituri din activități ilicite și bunuri) pentru circa 33,4 milioane de lei.
Prejudicii de peste 500 milioane de lei, sesizate organelor de urmărire penală
Instituția a sesizat organele de urmărire penală în 359 de cazuri, prejudiciile însumând 508,05 milioane de lei (inclusiv 227,07 milioane de lei, aproximativ 44,7%, reprezentând TVA). Pentru recuperarea prejudiciilor, s-au dispus 107 măsuri asigurătorii, cu o valoare totală de 227.768.956 lei.
S-au emis 458 de decizii de impunere, cu o valoare de 152,5 milioane de lei (inclusiv 48,5 milioane de lei, echivalentul a 31,8% din total, reprezentând TVA).
Controalele vor continua cu scopul prevenirii evaziunii fiscale.
Digitalizarea ANAF
În ultimii ani, ANAF a implementat soluții tehnologice pentru modernizare.
Tehnologii de raportare electronică, cum ar fi SAF-T, RO e-Transport, RO e-Factura și RO e-Sigiliu, au facilitat accesul rapid la date despre tranzacții, îmbunătățind colectarea TVA, prevenirea fraudă și evaziunii.
Proiectul Big-Data va facilita identificarea grupurilor de risc fiscal cu ajutorul datelor colectate în anii următori. ANAF intensifică monitorizarea fraudei și evaziunii fiscale și prin obținerea datelor de pe platformele de comerț electronic, informațiilor schimbate cu alte țări și măsuri specifice pentru populație.