Fonduri UE pentru România: 28,5 miliarde euro, dar sunt necesare reforme
„28,5 miliarde de euro, resurse esențiale pentru economie. Aceasta este alocarea de granturi și împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență destinate României. Comparativ cu PIB-ul din 2023, reprezintă aproape 9%, plasând România printre cei 5 principali beneficiari din UE, ținând cont de dimensiunea economiei. Este o sumă pe care nu ne permitem să o pierdem”, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR.
Suma alocată echivalează cu aproximativ 1.100 de kilometri de autostradă (distanța București-Viena) sau cu 230.000 de apartamente medii în București (doar 150.000 în Cluj) sau peste un milion de autovehicule Dacii Duster.
„Pentru a beneficia de aceste miliarde de la UE, sunt necesare reforme. Întrebarea cheie este câte reforme va implementa România, la ce punct vor ajunge planurile și câte din aceste miliarde vor ajunge efectiv în țară și vor fi utilizate în proiecte concrete? Europa poate și trebuie îmbunătățită. Este important să primim oportunități, nu soluții gata pregătite. Nu suntem o colonie”.
Absorbția fondurilor: o treime din total
„O organizație non-guvernamentală, prin donații și sponsorizări, a construit un spital modern în București cu 53 de milioane de euro. Un spital de această calitate ar putea fi construit cu o parte importantă a fondurilor PNRR”.
De la aprobarea PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a primit 9,44 miliarde de euro, 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, din totalul alocat de 28,5 miliarde. Până în prezent, absorbția fondurilor reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală. Media europeană de absorbție a fondurilor PNRR este însă de aproape 50%.
Există proiecte care riscă să nu fie finalizate la termenul limită.
„Din păcate, au apărut informatii care arată că proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi implementate până la termenul limită (august 2026). Acest lucru înseamnă diminuarea investițiilor europene, și eforturi semnificative suplimentare din partea autorităților.
Proiectele blocate vor afecta deficitul
Multe proiecte, fără finanțare din PNRR, vor necesita creşteri de finanţare din bugetul de stat, putând crea presiune asupra deficitului bugetar și îngreunând consolidarea fiscală.
Comisia Europeană a prezentat o propunere pentru următorul cadru financiar multianual (CFM 2028-2034) în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. Conform acesteia, România ar putea primi 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul actual (CFM 2021-2027). România este al șaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual al UE.
