Consumul național de energie electrică a depășit, săptămâna trecută, pragul de 8.000 MW în anumite momente, din cauza temperaturilor ridicate, care au stimulat utilizarea intensivă a aparatelor de aer condiționat. Sursele regenerabile, fotovoltaice pe timpul zilei și hidroelectrice noaptea, au fost cruciale în evitarea întreruperilor masive de curent. Totodată, importurile de energie au fost necesare zilnic pentru a gestiona cerințele caniculei.

Datele Transelectrica, analizate de o sursă de presă, au evidențiat că vârful consumului săptămânii trecute a fost de 8.047 MW, înregistrat vineri la ora 21:26. Chiar și în weekend-uri, consumul maxim a depășit 7.000 MW.

Aceste valori ridicate de consum sunt mai caracteristice pentru perioadele de iarnă. Recordul de consum instantaneu într-o zi de vară a fost de 8.800 MW, atins în iulie 2021.

În vârfurile de consum de seară, energia hidroelectrică a fost principala sursă, depășind 2.000 MW. În schimb, ziua, energia fotovoltaică a reprezentat sursa majoră, cu peste 1.500 MW la orele prânzului (valoare reflectând doar marile parcuri fotovoltaice din datele Transelectrica).

Centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat constant o capacitate de 1.300 MW pe întreaga săptămână trecută.

De asemenea, România a fost importator net de energie în fiecare zi pentru a asigura cererea internă.

Prosunatorii au generat energie echivalentă centralei nucleare

Pe lângă marii parcuri fotovoltaice gestionate de Transelectrica, prosumatorii au generat o putere de 1.300 MW, echivalentă cu cea a centralei nucleare de la Cernavodă, potrivit estimărilor Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România.

• „În sezonul estival, în condiții de secetă, România nu poate asigura prin resurse proprii energia necesară atunci când consumul atinge 7.000 MW. Hidroelectrica, considerată o componentă strategică a sistemului energetic național, poate acoperi într-o zi secetoasă de weekend doar 13% din consumul necesar – adică maximum 800 MW.”
• „Datele oficiale Transelectrica nu reflectă complet realitatea, deoarece nu includ energia livrată direct în rețelele locale de cei aproximativ 230.000 de prosumatori existenți în România la mijlocul anului 2025, cu o putere instalată totală de 2.700 MW. Estimăm că prosumatorii au injectat un excedent de aproximativ 1.300 MW, exact echivalentul centralei nucleare de la Cernavodă, în orele prânzului”, se precizează într-un comunicat al organizației.

Importurile masive de energie din Bulgaria – de ce?

Potrivit prosumatorilor, în timpul săptămânii, România nu reușește adesea să producă suficientă energie pentru a acoperi cererea internă, mai ales în orele de vârf – dimineața și seara.

„Pentru a compensa acest deficit, țara noastră este nevoită să importe energie, în principal din Bulgaria – o țară mult mai mică decât România, însă care generează vara, la prânz, aproape 4.000 MW din parcuri fotovoltaice. În comparație, România produce greu peste 1.500 MW. În plus, Bulgaria are un excedent de energie nucleară și termică în orele de dimineață și seară, pe care îl exportă către România.”

În 2024, prosumatorii au contribuit cu 10% la consumul casnic din România, iar pentru 2025, această pondere este estimată la 20%.

„Energia produsă și injectată în rețelele locale de prosumatori este folosită imediat de utilizatorii din zonă, fără a fi transportată pe distanțe lungi de Transelectrica. Cu toate acestea, toți consumatorii din România sunt obligați să plătească pentru transportul energiei către Transelectrica, inclusiv pentru energia produsă și consumată local”, mai precizează Asociația Prosumatorilor.