Trump și SUA au obținut avantaje, sau nu? Se pare că amenințările președintelui american cu sancțiuni comerciale severe – impunerea unor taxe vamale de 30% la produsele din UE – au avut un efect pozitiv, cel puțin pe termen scurt. Recentele taxe vamale de 15% sunt considerate de unii europeni ca o victorie, „având în vedere că UE s-a confruntat cu o serie de dificultăți în acest proces”.
Există două ipoteze. În primul rând, aşa cum am mai analizat anterior, ciocnirea unor cicluri economice majore (cicluri Kondratieff) determină transformări economice, geopolitice și sociale structurale. Am arătat că acest proces este în desfășurare de câțiva ani și se va manifesta până în 2030-2032. Războiul comercial, conflictele din Ucraina, conflictul Israel-Iran, războiul valutar, lupta pentru supremație tehnologică și căutarea resurselor critice sunt toate manifestări ale acestor confruntări majore, care se repetă la fiecare 50-60 de ani. Fiecare mare putere economică și militară (SUA, UE, China, Marea Britanie, Japonia, dar și Rusia) încearcă să se poziționeze cât mai favorabil în perspectiva dezvoltării economice, tehnologice și geopolitice a următoarelor 50-60 de ani.
Nu este cazul să ne panicăm. Informarea este esențială, iar ciclicitatea economică este un fenomen natural (reafirmând principii deja recunoscute). Războaiele pentru resurse și putere, inovarea și dobândirea de resurse esențiale sunt aspecte inerente modelului capitalist. Strategiile militare și chiar războaiele militare pot fi prezise cu o precizie destul de ridicată cu mult timp înainte (există estimări, publicate în literatură relevantă, care anticipează invazia Crimeei sau a Ucrainei).
În al doilea rând, există o lege economică evidentă: în perioadele de criză, țările dezvoltate își asigură resursele, forța de muncă, inovația și profiturile, inclusiv din țările în curs de dezvoltare sau chiar cele sărace. Fie că este vorba de achiziționarea de resurse critice, de atragerea specialiştilor, de strategii financiare sau de achiziții de arme, țările puternice își asigură cererea pentru produsele și serviciile lor, ceea ce le permite o ieşire mai rapidă din criză, cu costuri mai mici. Chiar dacă acest aspect pare uneori contrar principiilor etice și morale, este un proces rațional în contextul capitalismului actual, orientat spre mercantilism și putere. Goana după maximizarea profitului este caracteristică atât la nivel micro, cât și macro.
Deci, nu trebuie să ne panicăm. Aşa a fost întotdeauna.
Referitor la acordul de principiu, este important să analizăm prevederile cheie, câștigătorii și pierzătorii, precum și avantajele și dezavantajele acordului. Apoi, vom analiza impactul asupra economiei naționale și asupra principalelor sectoare afectate. Este crucial să propunem măsuri pe care guvernul le poate implementa pentru a minimiza efectele negative economice și sociale.
Principalele prevederi
Acordul recent dintre Donald Trump și Ursula von der Leyen prevede o taxă vamală generală de 15% pentru toate bunurile importate din Uniunea Europeană în SUA, inclusiv sectoare cheie precum industria auto, producția de medicamente și semiconductori. SUA a acceptat plafonarea taxelor la 15% (față de o medie anterioară de 0-5% și o amenințare inițială de 30%), iar UE s-a angajat în investiții de 600 miliarde USD în SUA și la o creștere substanțială a importurilor de gaze naturale lichefiate și echipamente militare americane. Acordul păstrează, totuși, taxele de 50% la oțel și aluminiu și limitează anumite obiective europene de sustenabilitate.
Câștigători și pierzători
Trump a declarat acordul drept „cel mai bun acord posibil”. Liderii UE îl consideră „cel mai bun rezultat posibil” dat fiind contextul presiunilor. La prima vedere, SUA și Donald Trump sunt principalii câștigători. Au obținut avantaje economice, politice și de imagine fără concesii importante. UE, în special Comisia Europeană, a acceptat acest compromis pentru a evita o escaladare a conflictului comercial. Pierzători sunt exportatorii europeni afectați de taxa de 15%, mai ales cei din industriile auto, farmaceutice și tehnologii avansate. În schimb, industriile energetice și de apărare din SUA vor beneficia substantial. Exportatorii europeni se confruntă cu o situație mai dificilă – accesul pe piața americană devenind mai scump și mai complex, dat fiind că multe bunuri care anterior beneficiau de taxe reduse sau scutiri vamale (de exemplu, doar 2,5% pentru automobile) sunt acum supuse unei taxe unitare de 15%.
Piețele financiare au reacționat pozitiv la acord: bursele au crescut, iar moneda euro s-a apreciat ușor după anunț, semnalând că investitorii au înțeles că s-a evitat un scenariu mult mai grav.
Avantaje și dezavantaje ale acordului
Principalul avantaj este evitarea unui război comercial major și menținerea stabilității piețelor financiare. De asemenea, se evită o recesiune gravă în UE, chiar dacă PIB-ul zonei euro va fi probabil afectat cu până la 0,5%. Dezavantajele includ: persistența unor taxe vamale ridicate, lipsa reciprocității din partea SUA, deteriorarea imaginii UE ca promotor al comerțului liber și compromiterea unor obiective europene de sustenabilitate. Sunt posibile tensiuni între statele membre ale UE, mai ales în raport cu economiile puternice occidentale și cele mai vulnerabile din estul continentului. Resursele financiare redirecționate către importuri americane ar putea limita investițiile în proiecte interne sau străinătate, influențând strategii economice pe termen lung.
Impactul asupra României – perspectivă macroeconomică și microeconomică
Impactul asupra economiei românești este estimat a fi modest, dar nu neglijabil. Introducerea taxei vamale americane de 15% ar putea reduce ritmul de creștere al PIB-ului României cu aproximativ 0,15-0,2 puncte procentuale, luând în considerare atât impactul direct, cât și indirect. Evaluările arată că PIB-ul României ar putea fi redus cu 0,15-0,35% ca efect al scăderii comenzilor industriale din Europa Occidentală. Acest lucru afectează în special lanțurile de aprovizionare românești care produc pentru exporturile indire-cte spre SUA, mai ales în industria auto și componente conexe. România exportă aproximativ 4% din total către USA, deci expunerea este relativ mică. Totuși, unele sectoare pot suferi: textile, mobilier, agroalimentar, produse chimice, componente auto. Sectorul IT și servicii outsourcing sunt relativ mai puțin expuse. Industria energetică românească poate beneficia de stabilizarea prețurilor la gaz în contextul importurilor crescute de gaze lichefiate americane în Europa.
Măsuri pentru minimizarea efectelor negative și maximizarea celor pozitive
- Implementarea unui program de stimulare economică pentru companiile și exportatorii afectați. Se cere identificarea sectoarelor și firmelor românești expuse, fundamentarea și aplicarea unui plan de sustinere. Ajuta fiscale temporare pentru exportatori, reorientarea firmelor către alte piețe, programe de calificare profesională.
- Solicitare de măsuri de protecție pentru sectoarele vulnerabile românești din cadrul Uniunii Europene.
- Apărarea intereselor economice specifice românești în cadrul negocierilor europene.
- Diversificarea piețelor de export pentru România.
- Un grup de lucru interministerial pentru monitorizarea acordului.
- Promovarea unei tranziții către o economie bazată pe inovare și tehnologie înaltă.