Responsabilul a evidențiat că zona afectată cu două zile în urmă este împădurită în proporție de peste 90%, dar nici această acoperire forestieră nu a fost suficientă pentru a opri consecințele ploilor abundente.

„Pădurea poate reține între 20% și 50% din precipitații, însă cu un debit de 79 l/mp, orice vegetație ar fi fost depășită. Avem nevoie de lucrări inginerești – diguri, baraje, zone protejate – nu doar de păduri”, a precizat Buzoianu, la Digi24.

Acesta a criticat pierderea a peste 350 de milioane de euro din fonduri europene, sume care ar fi putut finanța lucrări de protejare împotriva inundațiilor: „S-au promis 500 km de diguri, 13 baraje, 13 zone protejate. Doar unul este în curs de finalizare. Fenomene extreme afectează comunități expuse la inundații din ce în ce mai frecvente și mai intense. Și e nevoie de o infrastructură care să prevină sau să atenueze aceste inundații.”

De asemenea, ministrul a ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea construcțiilor afectate de inundații: „Am discutat cu specialiștii și aceștia mi-au spus că o parte dintre locuințe sunt construite chiar în albia extinsă. Trebuie să aflăm cine le-a permis oamenilor să construiască acolo și dacă autorizațiile au fost obținute legal.”

În ceea ce privește informarea publicului, ministrul a reamintit că hărțile de risc la inundații sunt publice și accesibile online pe site-ul Administrației Naționale „Apele Române”.

„Ar trebui să existe un sistem prin care oamenii să poată verifica dacă terenul pe care doresc să construiască se află într-o zonă de risc. Trebuie să ne pregătim pentru viitor – fie că vorbim despre inundații sau despre seceta din sudul țării”, a conchis oficialul.