Publicația Wall Street Journal a discutat cu mai mulți adulți în vârstă din Statele Unite. Unii regretă că nu și-au permis mai multe experiențe, în timp ce alții regretă că nu au economisit suficient pentru o viață confortabilă la bătrânețe.
Doamna Sue Jones credea că are suficienți bani pentru pensionare. Însă nu a anticipat că va trăi până la 90 de ani. Avea 50.000 de dolari într-un cont de economii, plus o pensie lunară de aproximativ 2.900 de dolari.
Din păcate, venitul ei nu mai era suficient pentru a acoperi costurile crescânde. A avut nevoie de internare spitalicească de mai multe ori anul acesta, generând facturi medicale substanțiale și costuri suplimentare pentru medicație. Copiii o ajută financiar pentru a face față cheltuielilor. „Plănuisem să mor la o vârstă mai normală, dar destinul este imprevizibil!”, a spus ea pentru Wall Street Journal.
Metodologiile tradiționale de planificare financiară presupun că 80% din venitul lunar ar trebui alocat stilului de viață în timpul pensionării.
Se presupune că cheltuielile vor scădea în timpul pensionării (nu mai achiziționezi atât de multe articole vestimentare, nu mai cheltuiești pe transport la și de la locul de muncă, ieșirile sociale diminuează…). Însă cheltuielile cu asistența medicală pot crește semnificativ, conform cărții „How Much Money Do I Need to Retire” de Todd R. Tresidder.
De exemplu, costul mediu al unui loc de bătrâni poate depăși 72.000 de lei pe an (la un tarif mediu actual de 6.000 lei pe lună) și ar putea ajunge la peste 150.000 de lei pe an până în 2050, la o rată anuală de inflație de 3%. În concluzie, este foarte posibil să depășești venitul cu cheltuielile la vârsta a treia.
Ty Bernicke, într-un articol din Journal of Financial Planning, a demonstrat că pensionarii cheltuiesc mai puțin, nu mai mult, în timpul pensionării.
Conform statisticilor, o persoană de 75 de ani cheltuiește cu aproximativ 50% mai puțin decât o persoană cu vârsta medie de 45-54 de ani. Studiile anterioare, precum cel realizat de Tacchino și Saltzman (1999) din Journal of Financial Planning, volumul 12, numărul 2, sub titlul „Do accumulation models overstate what’s needed to retire?”, au concluzionat în mod similar. Această cercetare relevă faptul că gospodăriile cu vârsta peste 75 de ani au venituri similare cu cele cu vârsta între 65 și 74 de ani, dar cheltuielile efective scad semnificativ în toate categoriile, inclusiv alimentație, transport, îmbrăcăminte sau divertisment. Reducerea medie a cheltuielilor până la vârsta de 75 de ani este de circa 20%, o reducere naturală și voluntară.
Cu toate acestea, chiar dacă cheltuielile scade puțin la fiecare 10 ani, inflația poate depăși rapid această reducere, deoarece o rată de 3% anual poate duce la o creștere mai mare a costurilor în 10 ani decât o reducere de 25%.
Planificarea financiară tradițională presupune de obicei o rată a inflației de 3%. La o inflație de 3%, suma de bani necesară pentru menținerea standardului de viață actual se dublează aproximativ la fiecare 24 de ani. Cu alte cuvinte, dacă cheltuiți 72.000 de lei pe an acum, atunci ar trebui să vă așteptați să cheltuiți 150.000 de lei pe an peste 24-25 de ani pentru același stil de viață.
De exemplu, o rată a inflației de 6% face ca suma necesară să se dubleze la fiecare 12 ani, iar o persoană de 65 de ani care cheltuiește 72.000 de lei astăzi va cheltui 231.000 de lei pe an la vârsta de 85 de ani.
Inflația este probabil cea mai mare amenințare pentru siguranța financiară a pensionarilor, subliniază Tresidder.
Cum influențează speranța de viață suma necesară pentru pensionare?
Nimeni nu poate prezice cu exactitate durata vieții după pensionare. Poți muri mâine sau poți trăi până la 120 de ani.
Planificarea financiară tradițională se bazează pe tabelele de speranță de viață. În România, speranța de viață la 65 de ani este de 17,3 ani. Bărbații se pot aștepta să beneficieze de pensie timp de 15 ani, iar femeile timp de 19,1 ani.
Acestea sunt medii. Starea de sănătate individuală și istoricul medical familial pot influența durata vieții. Cu alte cuvinte, poți trăi mai puțin sau mult mai mult decât media.
În ultimele decenii, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani a crescut la nivel european (cu puține excepții). În România, această speranță a scăzut, de la aproape 6 ani pentru bărbați la doar 4 ani, și de la 5,2 ani la femei la 4 ani. Conform unor date statistice recente.
În comparație cu bărbații, femeile înregistrează o durată de viață mai lungă, însă uneori în stare de sănătate mai precară (cu mult mai multe cazuri de limitare moderată sau severă a activității).