BNR va menține dobânzile la același nivel, potrivit unui economist BCR.
Creșterea taxelor la începutul lunii august a sporit incertitudinea cu privire la impactul asupra prețurilor de consum, ducând la o așteptare a BNR de a nu relaxa politica monetară până cel puțin în primul trimestru al anului 2026.
Raportul privind inflația va consemna o reevaluare în sus a prognozelor privind inflația pe termen scurt, potrivit documentului.
Inflația a depășit previziunile anterioare ale Băncii Centrale, iar previziunea instituției privind majorările de prețuri la energie după încetarea plafonării din iulie ar putea fi optimistă, se menționează.
BCR estimează o inflație generală de 7,5% la final de an, presupunând o moderată majorare a prețurilor la energie electrică în iulie, de circa 30%, o transmitere de 60% a creșterii taxei pe valoare adăugată și o transmitere de 100% a creșterii accizelor.
Ajustarea fiscală va duce la o corecție a deficitului comercial, reducând presiunea asupra monedei naționale și oferind mai mult spațiu pentru reducerea dobânzilor de către BNR, notează sursa.
Deși economia va probabil genera un nivel de creștere sub potențial în următoarele patru trimestre, nu se anticipează reduceri ale dobânzilor până când nu există o perspectivă mai clară asupra evoluției inflației și o încredere solidă că aceasta va atinge ținta stabilită pe parcursul orizontului de politică monetară. Probabil că acest lucru nu va avea loc înainte de februarie 2026.
Efectele inflației de 7,5% asupra economiei personale
O inflație de 7,5% înseamnă că prețurile medii la bunuri și servicii au crescut cu 7,5% față de anul anterior. Dacă un produs costa 100 de lei anul trecut, acum ar costa 107,5 lei.
Puterea de cumpărare scade: Prețurile mai mari înseamnă că banii cumpără mai puțin.
Salariile și economiile sunt periclitate: Dacă salariile și dobânzile nu cresc la fel de repede ca inflația, puterea de cumpărare și valorile economice scad.
Impactul zilnic: Produsele esențiale (alimente, utilități, transport) devin mai scumpe, afectează gospodăriile și afacerile.
Semnal economic: Nivelurile ridicate ale inflației indică presiuni economice, cum ar fi creșterea prețului materiilor prime, probleme în lanțurile de aprovizionare, taxe mai mari sau devalorizarea monedei.
În concluzie, o inflație de 7,5% diminuează valoarea banilor și are consecințe semnificative asupra finanțelor personale și economiei.
Cum să-ți protejezi banii în condiții de inflație ridicată
Pentru a vă proteja economiile în perioadele cu inflație de 7,5%, este recomandat să adoptați strategii ce conservă sau cresc puterea de cumpărare a banilor.
1. Minimizați numerarul: Este recomandat să dețineți doar suficient numerar pentru urgențe (3-6 luni de cheltuieli). Celelalte sume pot fi direcționate către investiții sau instrumente financiare cu un randament mai ridicat.
2. Alegeți conturi de economii cu dobânzi competitive: Optați pentru conturi cu dobânzi atractive sau depozite la termen pentru a obține randamente mai bune pentru economiile pe termen scurt.
3. Investiții în acțiuni din anumite sectoare: Acțiunile din sectoare rezistente la inflație (bunuri de larg consum, utilități, sănătate, energie) pot profita de capacitatea companiilor de a prelua costurile crescute și de a distribui dividende.
4. Diversificare în mărfuri și metale prețioase: Mărfurile și metalele prețioase (aur) oferă o rezistență la inflație și pot fi investite prin fonduri sau ETF-uri.
5. Minimizați datoriile cu dobânzi variabile: Plata datoriilor cu dobânzi variabile este importantă, deoarece inflația poate crește ratele dobânzilor, crescând costul rambursării.
Folosirea acestor strategii vă ajută să păstrați și să creșteți valoarea investițiilor, ținând pasul cu inflația ridicată. Monitorizarea și ajustarea regulată a portofoliului sunt esențiale.
