Importurile de alimente în România au atins aproape 6 miliarde de euro în prima jumătate a anului, reprezentând aproape 33 de milioane de euro zilnic. Această valoare este mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut, când importurile se ridicau la aproximativ 30 de milioane de euro zilnic, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
„Un paradox economic se conturează în România. O țară cu terenuri fertile și tradiție agricolă importă majoritatea alimentelor consumate. Rafturile magazinelor detaliază un paradox cotidian: carne procesată din vestul Europei, lactate din centrul Europei, dulciuri și conserve din diverse zone, dar mai puțin din România. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că românii sunt tot mai mulți și căută produse locale”, declară Călin Costinaș, coordonator al Grupului de lucru „Produs românesc” – Agrinnovator, Clubul Fermierilor Români.
Paradoxul se extinde, adaugă Costinaș, importând murături, deși România este singura țară din regiune care importă borcane pentru industria de conserve, în condițiile în care posedă o producție agricolă vastă.
Polonia, Ungaria și Bulgaria, principali furnizori ai alimentelor noastre
Lipsa producătorilor locali pentru alimentele zilnice determină o creștere a importurilor, ceea ce va reprezenta o problemă majoră pe viitor, afirmă șeful INS, Tudorel Andrei.
Autorul cărții „Comerțul exterior al României cu produse agroalimentare”, profesorul Andrei, arată că deficitul mediu anual înregistrat în comerțul cu alimente este de peste șapte ori mai mare față de Ungaria, de peste douăsprezece ori față de Polonia și de peste douăzeci și cinci de ori față de Bulgaria.
Lipsa capacităților de prelucrare a materiilor prime în România duce la creșterea importurilor de produse agroalimentare, mai ales din state membre ale Uniunii Europene.
Printre cele mai importante țări furnizoare, în ceea ce privește volumul importurilor, se regăsesc Ungaria și Polonia, dar și Bulgaria.
Ungaria: carne, lapte, ouă
În ultimii 15 ani, 20 de categorii de produse din cele 24 incluse în Nomenclatorul Combinat prezintă deficit comercial cu Ungaria, potrivit profesorului Andrei.
În relația comercială cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut un volum de importuri mai ridicat decât exporturile. În ambele cazuri se observă o concentrare a deficitului la un număr limitat de produse agroalimentare.
În cazul Ungariei, trei categorii de produse au acumulat peste 50% din deficitul total: „Carne și organe comestibile”, „Deșeuri alimentare și furaje” și „Lapte și produse lactate, ouă”.
Polonia: cereale, produse de patiserie, carne
În cazul Poloniei, primele trei categorii de produse cu cea mai mare pondere a deficitului sunt: „Produse de patiserie și cereale”, „Lapte și produse lactate” și „Carne și organe comestibile”.
Atât în cazul Poloniei, cât și al Ungariei, se remarcă un număr mare de categorii de produse deficitare, precum și o concentrare a deficitului la un număr mic de produse prelucrate consumate de populație.
Bulgaria: legume, fructe, cafea, pește
Acestea sunt principalele categorii de alimente cu sold comercial negativ în relația cu Bulgaria. Aceasta prezintă un excedent de aproximativ 19 miliarde de euro pentru 11 produse și un deficit de aproximativ 11,6 miliarde de euro în cazul celorlalte 13 categorii de produse.
Producția de lapte a scăzut cu aproape jumătate
„Situația se poate observa și la alte produse agroalimentare. Producția scade, în timp ce consumul intern a crescut datorită veniturilor mai mari ale populației și ofertei diversificate din partea magazinelor naționale”, precizează Tudorel Andrei.
Dezvoltarea pieței interne nu a beneficiat unitățile de producție românești, iar cererea fiind satisfăcută prin importuri masive.
Un exemplu, spune Tudorel Andrei, este producția de floarea-soarelui, care este exportată și prelucrată în străinătate. Reziduurile obținute pot fi utilizate pentru furaje animale.