Legea pensiilor private nu este justificată, fondurile fiind suficient de lichide pentru a face față plăților, afirmă președintele APAPR.

Radu Crăciun, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri de Pensii Private (APAPR), a declarat că „vârful de plată este estimat în 15 ani”, dar că administratorii pot asigura plățile.

„În 2025, contribuțiile vor ajunge la circa 22 de miliarde de lei, în timp ce plățile actuale sunt de 2 miliarde de lei. Există o diferență semnificativă între volumul contribuțiilor și cel al pensiilor. Desigur, situația se va modifica. Dar veniturile vor fi suficiente pentru a acoperi plățile chiar și în perioada de vârf. Posibil ca valoarea activelor să se stabilizeze, întrucât veniturile vor egaliza plățile, dar nu există riscul de a rămâne fără fonduri. Vârful de plată este anticipat în 15 ani. Nu toți se retrag, mulți doresc să își maximizeze investițiile. Nu există probleme legate de plată, fondurile fiind foarte fluide”, a declarat Radu Crăciun.

Acesta a subliniat că proiectul de lege, analizat vineri în prima lectură de Guvern, a fost elaborat prin colaborare între Ministerul Muncii și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), iar APAPR a oferit consultanță în anumite situații. Radu Crăciun a menționat că, în ultimii 10 ani, asociația a pledat pentru necesitatea unei astfel de legi.

Cum se vor plăti pensiile private. Reguli diferite în funcție de suma din cont

Președintele APAPR a explicat modul în care se va face plata pensiilor private în conformitate cu noul proiect de lege.

Amintim că cei peste 9 milioane de români cu pensii private (Pilonul II, obligatoriu, și Pilonul III, facultativ) nu vor mai putea retrage toți banii odată la pensionare, ci maximum 25% din sumă, restul fiind plătit lunar pe o perioadă de 10 ani sau pe toată durata vieții (pensie vitaliciă).

Există o excepție: dacă suma din cont este mai mică decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut).

„Dacă suma este sub 15.372 de lei, atunci plata se va face o singură dată sau eșalonată pe maximum 12 luni”, a declarat Radu Crăciun.

Situația se schimbă când suma din cont depășește acest prag.

„Dacă suma depășește 15.372 de lei, fiecare persoană poate alege o plată unică de 25%, iar apoi un mod de plată: retragere programată sau pensie vitaliciă. Fiecare va alege un furnizor pentru tipul de plată ales, fără obligativitatea furnizorilor să ofere ambele opțiuni”, a afirmat acesta.

Ce înseamnă retragerea programată a pensiilor? Cât bani se primesc lunar?

Retragerea programată reprezintă o plată lunară până la restituirea completă a activelor din fond, dar nu mai mult de 10 ani.

Conform propunerii, suma lunară ar fi de 1.291 de lei, echivalentul indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public. Cu toate acestea, dacă se pot eșalona mai mulți bani pe 10 ani, tranșele lunare pot depăși această sumă.

„Dacă suma este până la 153.720 lei (1.291 lei x 12 luni x 10 ani), viitorii pensionari vor primi 1.281 lei lunar timp de x luni = SUMA/1.281. Ultima lună se ajustează pentru randament. Dacă suma este mai mare de 153.720 de lei, puteți alege orice pensie lunară doriți (fără limită superioară). Pensia poate fi oricât de mare, cu singura condiție de a nu fi mai scurt de 10 ani. Cineva care a strâns 300.000 de lei în cont poate dubla pensia, de la 1.281 lei la 2.562. Dacă banii nu se epuizează, suma se transmite moștenitorilor. După epuizarea banilor, pensiile se opresc.”, a declarat Radu Crăciun.

Ce înseamnă pensia vitaliciă? Ce se întâmplă dacă trăiești mai puțin?

„Pensia vitaliciă garantează o plată pe toată durata vieții, indiferent de longevitate. Riscul de longevitate este asumat de către plătitor. Dacă trăiți mai mult, puteți primi mai mulți bani decât ați contribuit. Pensia nu mai este limitată de suma contribuției. Dar dacă persoanele trăiesc mai puțin, suma primită va fi mai mică decât cea acumulată, iar restul nu se moștenește”, a explicat Radu Crăciun.

De ce a fost ales procentul de 25% pentru plată unică?

Președintele APAPR susține că decizia a fost luată pentru a echilibra nevoile imediate ale pensionarilor cu sustenabilitatea pe termen mediu.

„Modelul nu este diferit de cel practicat în alte țări, cu variante, unele cu 20% ca procent. Țările cu sistem similar, Polonia, Croația, au sisteme similare de retragere a unei părți din sume”, a spus Radu Crăciun.

Acesta a menționat că persoana cu salariu mediu, contribuind timp de 18 ani, deține în medie aproximativ 50.000 de lei în cont.

„Aceasta reprezintă aproximativ 3 ani de pensie. Majoritatea nici nu vor ajunge la 10 ani, consumând banii înainte. De ce 10 ani? Speranța de viață la naștere include și mortalitatea infantilă. O raportare corectă ar fi la speranța de viață la pensie, mai mică la bărbați (14 ani) decât la femei (18 ani).

„Ghinionul acestei legi”

Președintele APAPR a mai afirmat că prezentarea legii pe un fond emoțional, concomitent cu alte măsuri guvernamentale, a fost nefavorabilă pentru ea.

„ASF lucrează la această lege de 3 ani. Este un pas important în sistemul pensiilor private. Am auzit zvonuri conform cărora legea ar urma să acopere deficitul bugetar. Legea nu se va aplica timp de cel puțin un an și jumătate. Chiar și după acest interval, o parte din fonduri vor fi investite în titluri de stat și depozite bancare. Dar cu fonduri mici, doar o parte ar fi investite în titluri de stat. Se poate vorbi de un ajutor pentru bugetul de stat?”, a declarat Radu Crăciun.

Potrivit acestuia, comisionul de administrare de 0,05% este similar cu cel aplicat anterior fondurilor de administrare.

„În urmă cu 18 ani, comisionul era de 0,05%. Din cauza sumelor mici, costurile erau ridicate. Comisionul este identic cu cel de la începutul sistemului”, a încheiat președintele APAPR.