Importurile alimentare din România au depășit aproape 6 miliarde de euro în prima jumătate a anului, reprezentând aproape 33 de milioane de euro zilnic, potrivit datelor INS.
Când elevii din Voinești, renumită pentru producția de mere, au primit la gustare mere importate din Polonia, părinții s-au arătat îngrijorați. O mamă a scris: „La școală astăzi s-au dat la gustare mere din Polonia. Aici, unde ne cresc merele în pomi. De mâine fata mea va refuza acest măr care mirosea a substanțe chimice”.
România și Polonia, două state cu resurse asemănătoare, au urmat căi diferite în sectorul agroalimentar, relevă o analiză realizată de Călin Costinaș, director adjunct al Profi România.
Produsul intern brut al Poloniei este constant cu peste 200% mai mare decât al României, iar convergența economică este mai lentă în România. Un aspect îngrijorător este deficitul comercial: în timp ce Polonia a trecut de la un deficit de 12,3 miliarde EUR în 2009 la un excedent de 13,5 miliarde EUR în 2023, România s-a confruntat cu o agravare a deficitului de la 7 miliarde EUR la 35 miliarde EUR în aceeași perioadă.
Sectorul alimentar: O discrepanță structurală
Deficitul comercial pe segmentul alimentar a crescut de peste șapte ori, de la -0,4 miliarde EUR la -3 miliarde EUR, potrivit analizei lui Costinaș.
Principalele categorii de produse cu deficit sunt carnea, peștele, produsele lactate, fructele și legumele, dulciurile și produsele premium de panificație. Importăm masiv din Germania, Italia, Elveția, Belgia, dar și din Ucraina și Bulgaria.
Pe piața europeană, Polonia s-a poziționat pe locul trei ca exportator de ciocolată, cu peste 295.000 de tone exportate în 2022, fiind o țară cu o strategie orientată spre produse finite de mare valoare adăugată.
Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a prezentat exemple în care raportul dintre producția locală și importuri este dezechilibrat. Astfel, la dulciuri, raportul dintre import și producție este peste 6 la 1, la suc de mere peste 2 la 1, la pește peste 30 la 1, iar la smântână peste 3,6 la 1.
„În cazul bulionului de roșii, roșia fiind un produs național, ponderea importului este aproape 95%. Această situație demonstrează dependența de piața europeană la anumite produse pentru care ar trebui să avem o contribuție semnificativă. Din păcate, dezechilibrele existente sunt rezultatul a trei decenii de evoluție și pot fi dificil de corectat pe termen scurt”, a declarat Andrei.
Multinaționalele agravează deficitul
Cinci mari companii FMCG – Nestlé, L’Oréal, Mars, Ferrero și Colgate-Palmolive – „exportă” un deficit comercial anual de aproximativ 1 miliard de euro către România. Lipsa de fabrici locale și orientarea strict pe import și distribuție măresc vânzările, dar adâncesc deficitul. Compania Mondelez oferă un contrast, investind și producând în Polonia, spre deosebire de România, unde se concentrează doar pe comercializarea produselor.
”În comerțul cu produse agroalimentare s-a acumulat un deficit de peste 22 miliarde de euro”, evidențiază într-o analiză pentru HotNews Tudorel Andrei.
România produce doar 4,5% din merele UE, comparativ cu aproape 30% în Polonia
”România produce doar 4,5% din producția europeană de mere, în timp ce Polonia produce aproape 30% din producția UE. Similar, situația este problematică la carnea de vită (0,6%), porc (1,5%) și pui (3,4%). Acești indicatori au un impact negativ asupra bilanțului comercial”, explică Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank.
România, cu suprafață agricolă mare, are un produs intern brut mic din sectorul agricol
Din punct de vedere al suprafeței arabile, România are un potențial agricol important la nivel european, care momentan nu este explorat. O ineficiență semnificativă afectează utilizarea forței de muncă, cu circa 87% dintre angajații din agricultură implicați în agricultura de subzistență.
Ferme mici, comasări lente: cum să devenim eficienți?
Dimensiunea medie a unei ferme românești este de doar 3,7 hectare, ceea ce limitează eficiența agricolă. În Cehia, dimensiunea medie a fermelor este de aproximativ 130 de hectare.
Zootehnia, la coada clasamentului european
În zootehnie, România se află la coada clasamentului european, având un număr scăzut de animale la fermă și un randament slab pe hectar. Agricultura este vulnerabilă la fluctuațiile climatice, lipsa investițiilor în irigații reprezentând un factor negativ.
Performanțe slabe la cartofi (5,8%), sfeclă de zahăr (importuri aproape totale), legume (4,2%) și carne de vită (0,6%), porc (1,5%) și pui (3,4%), precum și la lapte (2,6%), sunt reflectate în bilanțul agricol.
Utilizarea neoptimizată a resurselor solului și o balanță negativă a nutrienților la azot contribuie la această situație.
România importă lapte și miere, în loc să le producă
Importăm anual 220 de milioane de litri de lapte din diverse țări europene și miere din China, reflectând o dependență semnificativă față de sursele externe.
Anul 1990 a marcat o scădere accentuată a exporturilor agroalimentare, cu reduceri considerabile exprimate atât în valori, cât și în cantități fizice.
(Mai multe date despre contracția exporturilor în diverse categorii agricole sunt prezentate în secțiunea precedentă)
Importurile de lapte, de 25 de ori mai mari decât în 1989
(Date comparate cu producția și consumul în țările UE sunt prezentate în secțiunea precedentă)
Soluția implică o schimbare de mentalitate pentru a trece de la „vindem ce producem” la „producem ce se cere”. Se propune crearea unui grup de lucru cu fermieri, procesatori, comercianți cu amănuntul și autorități pentru strategii specifice fiecărui sector.