Doi experți economici au analizat datele publicate recent de Institutul Național de Statistică. „Situația este extrem de gravă, întrucât asistăm la o combinație periculoasă între inflație (care probabil va atinge două cifre în august) și o posibilă recesiune (sau, cel mai bun scenariu, stagnare)”, a declarat unul dintre ei.

„Sunt extrem de îngrijorat de probabilitatea unei recesiuni în acest an. Am avea o noroc extrem de mare dacă am reuși să o evităm”, a afirmat președintele Chartered Financial Analyst (CFA) România, Adrian Codirlașu, într-o discuție cu o sursă media. El se teme de instalarea unei stagflatii (combinație între inflație ridicată și o creștere economică redusă sau chiar negativă).

Un factor care a contribuit la evitarea unei scăderi a PIB-ului în al doilea trimestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a fost revizuirea în scădere a cifrelor cu 0,5 puncte procentuale, conform lui Adrian Codirlașu.

„Dacă 0,5 puncte procentuale reprezintă marja de eroare a PIB, o creștere de 0,3% se situează în zona de incertitudine (zero). Prin urmare, este posibil să ne confruntăm deja cu o recesiune”, a explicat economistul.

„Fără revizuirea PIB, am fi avut probabil o contracție economică în al doilea trimestru. Cu toate acestea, perspectiva pe acest an este mult mai îngrijorătoare”, a declarat și Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group.

Referitor la evoluția economiei în a doua parte a anului, Codirlașu nu anticipează o îmbunătățire. „Pe lângă efectul de bază, majorarea impozitării va duce la o diminuare a cererii de consum, care reprezintă componenta principală a PIB. Situația este extrem de gravă, întrucât asistăm la o inflație (care probabil va atinge două cifre în august) combinată cu o posibilă recesiune (sau, cel mai bun scenariu, stagnare). Cred că ne confruntăm deja cu stagflație”, a explicat el.

Cauza acestei situații se regăsește în politica fiscală ciclică și, uneori, iresponsabilă din anii anteriori, conform economistului.

„Deficitul bugetar, care va fi nesustenabil cel puțin în următorii 2-3 ani, va genera inflație (emiterea de datorie este similară cu tipărirea de bani), iar impulsul fiscal va avea un efect negativ din cauza nevoii de corecții fiscale. Cum ajustează guvernele deficitele bugetare? Prin inflație, iar cele de cont curent (în cazul României generate și de deficitul bugetar) prin depreciere. Prin urmare, ne putem aștepta la o inflație mai ridicată și la continuarea creșterilor de taxe în perioada următoare”, a concluzionat Adrian Codirlașu.

Laurian Lungu: „Atât consumul, cât și investițiile, sunt așteptate să încetinească”

Contracția economică este aproape o certitudine, a adăugat analistul Laurian Lungu. El a precizat că doar amploarea acesteia este momentan necunoscută.

„Al treilea trimestru va arăta probabil o anumită reziliență, însă estimez o scădere mai accentuată a performanței economice în ultimul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Sunt convins că atât consumul, cât și investițiile vor încetini”, a declarat Lungu pentru o altă sursă media.

Ce este stagflația și de ce este periculoasă

Stagflația este una dintre cele mai complexe și periculoase situații economice, combinând inflația (creșterea prețurilor) cu stagnarea sau scăderea economică (PIB scăzut, șomaj ridicat).

Dificultatea în combaterea stagflatiiei prin politici economice: Pentru reducerea inflației, guvernele sau băncile centrale pot crește dobânzile sau reduce cheltuielile publice. Dar aceste măsuri pot agrava încă și mai mult activitatea economică, atunci când economia se află deja în declin. În schimb, dacă se încearcă stimularea economiei (prin creșteri salariale, reduceri fiscale sau scăderi ale dobânzilor), inflația va deveni și mai mare.

Impactul asupra veniturilor reale: Creșterea prețurilor diminuează valoarea reală a salariilor și economiilor persoanelor fizice. Dacă salariile nu cresc la fel de repede ca prețurile, puterea de cumpărare scade.

Riscul de creștere a șomajului: În stagnare sau recesiune, firmele pot concedia sau pot amâna angajările, ceea ce determină o creștere a șomajului într-un context de costuri vieții crescute.

Eroziunea economiilor: Banii strânși de persoane (în conturi bancare sau depozite) își pierd valoarea datorită inflației. Dobânzile bancare greu țin pasul cu creșterea prețurilor.

Instabilitate și incertitudine: Investitorii devin precauți, reduc investițiile și consumul, prelungind și amplificând problemele economice.

Exemple din viața de zi cu zi

• Exemplu gospodărie cu venit fix și rate bancare:

{/* Restul exemplelor sunt păstrate, structurate prin lista cu puncte */}