Agenția internațională de evaluare financiară Fitch a confirmat ratingul României la nivelul BBB-/ F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, menținând perspectiva negativă.
Ratingul României este susținut de apartenența la UE și de investițiile străine, însă deficitele bugetare și curente, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și datoria externă ridicată reprezintă factori de risc majori.
Factori potențiali de degradare a ratingului
- Neimplementarea măsurilor suplimentare de consolidare bugetară pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu.
- Efecte negative asupra finanțării și lichidității externe cauzate de incertitudinea politică crescută, fluctuațiile fiscale și dobânzile ridicate.
Dificultăți în implementarea consolidării bugetare, oboseală fiscală și polarizare politică
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, evidențiată de deficitul bugetar mare și de creșterea rapidă a datoriei publice. Riscurile pentru consolidarea bugetară pe termen mediu provin din creșterea slabă a economiei, dificultățile de implementare a măsurilor, oboseala fiscală și polarizarea politică accentuată.
„Un pachet ambițios de consolidare bugetară a fost anunțat și adoptat rapid în iulie, rezultat al colaborării președintelui și a guvernului. Totuși, costul socio-economic al acestor ajustări, tensiunile din coaliția de guvernare și sprijinul pentru partidele populiste rămân provocări politice importante. De asemenea, principalele partide din coaliție au convenit asupra schimbării prim-ministrului din partea PSD în 2027, crescând incertitudinea politică”, se menționează în comunicatul Fitch.
Consolidarea fiscală: Măsurile implementate de guvernul anterior la sfârșitul anului 2024, urmate de pachetul din iulie, se estimează a avea un impact bugetar de aproximativ 1% din PIB în acest an. Marimea principalelor măsuri este reprezentată de creșterea TVA (cu 2 puncte procentuale în cota standard și 2-6 puncte procentuale în cota redusă) din august 2025 pe partea de venituri. Alte măsuri sunt prevăzute pentru ianuarie 2026, incluzând înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public.
Estimare creștere PIB: 0,7% în acest an
Deficite bugetare încă mari: Deficitele bugetare generale ale României vor rămâne ridicate. Astfel, deficitul ar urma să scadă la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste estimări iau în considerare efectele măsurilor de consolidare fiscală. Guvernul are în vedere măsuri suplimentare, în cooperare cu UE, însă acestea nu sunt încă finalizate și nu sunt incluse în previziuni.
Creștere economică slabă: Creșterea economică a României a rămas sub 1% în primele trimestre ale anului 2024. Estimările noastre indică faptul că creșterea PIB-ului nu va atinge potențialul de 2% până în 2027. Riscurile de scădere sunt limitate, pe fondul unei clarificări privind traiectoria consolidării fiscale, ce ar conduce la o încredere mai mare și o finanțare externă mai accesibilă. Estimarea noastră pentru creșterea PIB-ului este de 0,7% în acest an, similar cu 2024. În 2026 și 2027, creșterea va ajunge la circa 1,2% stimulată de fondurile UE și de o redresare economică din zona euro.
Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată este o problemă pentru România, amplificată de creșterea TVA. Inflația medie pe trei ani (2024-2026) a fost estimată la 6,5%, de două ori mai mare decât media actuală. Inflația de bază a devenit mai persistentă, situându-se între 5% și 6% în 2024 și prima jumătate a anului 2025.
Consolidarea bugetară va diminua veniturile disponibile
Creștere datorie publică: Datoria publică brută a crescut la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024 și se estimează să crească la 63,4% în 2027, putând ajunge la circa 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua presiunea ascendentă asupra datoriei, dar deficitul inițial ridicat va crea o constrângere. În plus, creșterea economică moderată prognozată și deflatorul PIB mai redus vor limita creșterea nominală a PIB între 4% și 5% în perioada de prognoză față de 10% în 2021-2024.
Dezechilibre externe: Deficitul de cont curent s-a mărit la 8,4% din PIB în 2024, din cauza exporturilor slabe și importurilor ridicate. Estimăm că deficitul va scădea sub 7% din PIB până în 2026, principalul factor fiind reducerea cererii de importuri private și publice ca urmare a diminuării veniturilor disponibile reale.
Finanțare externă: Deficitele gemene ale României necesită un flux constant de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare au crescut în mai 2025, evidențiind vulnerabilitățile României. Fondurile UE pot atenua riscurile externe prin stimularea rezervelor valutare.
Condiții îmbunătățite de finanțare: România a accesat cu succes piața obligațiunilor internaționale (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului fiscal. Randamentele au scăzut de la valorile maxime din mai, dar rămân peste nivelurile din noiembrie 2024. Costul mediu de emisiune în prima jumătate a anului 2025 a fost de 7,2% în lei și 4,2% în euro, față de 6,2% și, respectiv, 5,2% în 2024.
Reziliența sectorului bancar: Fitch se așteaptă ca sectorul bancar român să facă față provocărilor mediului operațional, dat fiind că obligațiunile guvernamentale reprezintă aproximativ 20% din activele totale ale băncilor la sfârșitul lunii martie 2025. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la sfârșitul lunii martie 2025.
