Vârsta medie la primul credit ipotecar în România, Spania și Belgia

Dată:

Un tânăr de 24 de ani, angajat într-o companie multinatională de IT, locuiește cu părinții într-un apartament cu trei camere din București, în ciuda veniturilor sale considerabile.

Cheltuielile sale sunt reduse, mama sa asigurându-i hrana, facându-i cumpărăturile și spălându-i hainele.

Declară intenția de a economisi pentru propriul apartament, însă nu exclude posibilitatea emigrării.

Evita solicitarea unui credit locuինț, mai ales în contextul actual economic. Este optimist privind o posibilă scădere a prețurilor imobiliare.

Situația sa este comună altor tineri români, care amână independența până la vârste înaintate. Datele Eurostat indică că bărbații amână independența până la 30 de ani, iar femeile până la 25,4 ani, o diferență explicată, printre altele, și prin căsătorii mai timpurii.

Vârsta medie la care românii contractează primul credit bancar a crescut ușor, ajungând la aproximativ 36 de ani, conform datelor Băncii Naționale.

În Europa, media se situează în jurul vârstei de 34 de ani, cu variații semnificative între state.

Belgia: Cumpărători de locuințe la vârste mai tinere, media fiind în jur de 27 de ani.

Franța și Austria: Vârsta tipică a achiziționării unei locuințe se situează în jurul vârstei de 31 de ani.

Germania: Vârsta medie este de 34 de ani.

România: Vârsta medie este de 36 de ani.

Spania: Persoanele care cumpără prima locuință au deseori aproximativ 41 de ani.

SUA: Persoanele care cumpără prima locuință au deseori aproximativ 36 de ani.

În general, în sudul Europei, vârsta medie este mai mare, mulți tineri locuind cu părinții până la începutul vârstei de 30 de ani.

Termenii de rambursare a creditelor ipotecare sunt de obicei între 20 și 30 de ani, astfel încât marea majoritate a ratelor se încheie aproape înainte de vârsta de pensionare.

Deși condițiile de creditare, salariile și prețurile locuințelor diferă între țări, costurile pentru procurarea unui apartament cu două camere la Cluj sunt comparabile cu cele pentru o locuință similară din Viena.

Achiziționarea unei locuințe de 55 mp fără credit imobiliar necesită aproximativ 12 ani la Viena, aproape 18 ani la Praga și în jur de 15 ani la Budapesta și Varșovia.

În schimb, în județe precum Giurgiu, acest indicator este sub șase ani.

În consecință, majoritatea europenilor contractează primul lor credit ipotecar la începutul sau la mijlocul vârstei de 30 de ani, dar media națională variază de la finalul anilor 20 la peste 40 de ani, în funcție de contextul economic și social local.

Uneori, dorința tinerilor de a începe o viață independentă este limitată de contextul economic, făcându-i să se întoarcă la părinți.

Acum 25 de ani aveai nevoie de 66 de salarii ca să îți iei o garsonieră. Azi ai nevoie de peste 70 de salarii

Accesul la o locuință proprie pentru tineri este mai dificil acum față de generațiile anterioare. Luând anul 2000 ca punct de referință, un apartament în Titan costa aproximativ 7.000 de euro, echivalentul a puțin peste 66 de salarii medii nete.

Datele au fost calculate la un nivel general: costul achiziționării unei locuințe cu 2 camere(55 mp), fără elemente cum ar fi necesitățile de bază sau finanțare din partea băncilor.

Cel mai ridicat nivel al indicatorului este în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziționarea unei locuințe.

În România, prețurile la imobiliare variază considerabil între județe.

În unele județe, prețurile scad, în altele cresc foarte rapid.

Datele BNR evidențiază evoluția prețurilor pe fiecare județ în parte. În Sibiu, prețurile au înregistrat cea mai puternică descreștere. Sursa: datele BNR.

Situația locuinței și impactul asupra tinerilor.

Staying in parental homes can produce positive and negative outcomes.

Tinerii considerați „Bumerang” sunt cei care se întorc la locuința părintească după studii, deoarece nu au resursele necesare pentru a locui independent.

Experții consideră că acest fenomen este determinat de factori economici, iar pentru generații mai tinere poate avea și o componentă socio-culturală. Acest fenomen poate influența, pozitiv sau negativ, atât relațiile intergeneraționale cât și bunăstarea psihologică a celor implicați.

Experiența unui tânăr care s-a mutat cu partenera în chirie și a fost nevoit să se întoarcă la părinți ilustrează clar dificultățile economice care determină acest fenomen.

Mutarea înapoi în gospodăria părintească poate avea influențe negative asupra ambelor generații.

Situații extreme, precum cea a unui tânăr în imposibilitate de a locui separat de familie, pot ajunge la instanță.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img

Popular

Mai multe de genul acesta
Related