În 2024, România a înregistrat un număr record minim de nașteri, sub 150.000, o cifră nemaiîntâlnită din 1930 încoace.

Există localități întregi în România unde nașterile sunt extrem de rare. În Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) și Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani, au apărut doar trei copii. În Bătrâna, anul record a fost 1991, cu patru nașteri. De atunci, liniștea a înlocuit bucuria adusă de venirea pe lume a unui copil.

Acest fenomen nu este izolat. Zeci de localități din țară au înregistrat, între 2020 și 2024, cel mult 20 de copii. La nivel urban, orașe precum Orșova, Beiuș și Motru sunt printre cele mai afectate din punct de vedere demografic, iar printre localitățile mai mari, Urlați, Lipova și Videle conduc clasamentul scăderii natalității.

Recorduri negative

Datele Institutului Național de Statistică confirmă tendința descendentă. Anul 2024 a înregistrat sub 150.000 de nașteri, cel mai mic număr înregistrat din 1930 încoace. Comparativ, în 1967, veneau pe lume 330.000 de copii.

„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au rata fertilității sub acest prag”, avertizează demograful Vasile Ghețău.

Un colț de rai din Apuseni, pus în pericol de scăderea demografică: o pierdere de 20% în 10 ani

Comuna Ocoliș, din județul Alba, cuprinde satele Lunca Largă, Ocoliș, Runc și Vidolm.

Conform recensământului din 2021, comuna Ocoliș are 479 de locuitori, un număr mai mic decât cei 616 locuitori înregistrați în 2011.

Ceru – Băcăinți (Alba) : doar trei nașteri în cinci ani

Localitatea, formată din zece sate, are, conform recensământului recent, 227 de locuitori. Din cauza scăderii demografice, în localitate se observă un număr redus de naşteri, comparativ cu perioadele anterioare.

Râmeț, Alba. Doar șapte nașteri în cinci ani

Comuna Râmeț, din județul Alba, este alcătuită din paisprezece sate. Potrivit recensământului din 2021, comuna are 426 de locuitori, mai puțin decât în 2011, când numărul era de 574.

Bunila, Hunedoara. Cinci nașteri în cinci ani într-o localitate cu circa 500 de locuitori

În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace. În 2022, au fost puțin peste 170.000 de nașteri.

Evoluția demografică a României se reflectă într-o tendință generală de scădere în ultimii ani.

Societatea se transformă din punct de vedere demografic, nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările demografice sunt majore.

Consecințele declinului demografic

Scăderea numărului de nașteri are efecte semnificative asupra sistemelor educaționale, economice și sociale. Numărul scazut de elevi, de exemplu, va conduce la reducerea numărului de profesori şi va afecta afacerile în domenii conexe.

Cel puțin 70% dintre cupluri declară că nu doresc momentan să aibă copii. Factori precum situația financiară și nesiguranța locului de muncă sunt decisivi în această decizie.

Cauze ale scăderii natalității în țările dezvoltate

• Amânarea nașterilor: Femeile întârzie să devină mame pentru a-și urma studiile și cariera.
• Accesul limitat la locuințe accesibile și nesiguranța locurilor de muncă afectează deciziile de a avea copii.
• Instabilitatea economică îi determină pe oameni să amâne decizia de a avea copii.
• Îmbunătățirea accesului la contracepție a permis femeilor mai mult control asupra fertilității.
• Îmbătrânirea populației: ratele natalității au scăzut sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii pe femeie în multe țări.

Decretul nr. 770

Experiența istorică a României, cum ar fi Decretul nr. 770 din 1966, privind avortul, a influențat în mare măsură situația demografică din țară.

În 1989, mortalitatea feminină era printre cele mai mari din Europa.

Paradoxul demografic

Alocațiile de stat pentru copii, veniturile și șomajul nu au un impact direct asupra natalității. Doar ajutorul financiar pentru creșterea copiilor afectează semnificativ rata natalității, sugerează unele studii.

În multe cazuri, creșterea PIB-ului s-a corelat cu amânarea nașterilor, ducând la o scădere a natalității.

Urbanizarea și îmbunătățirea nivelului de trai sunt adesea asociate cu amânarea deciziei de a avea copii, concentrându-se asupra carierei, educației și altor aspecte ale vieții.