Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună, a devenit o personalitate iconică la nivel global. Festivitățile și onorurile i-au fost acordate, fiind decorat de 17 state. Cu toate acestea, cinci ani mai târziu, faima sa nu a fost suficientă pentru a obține un card Diners Club, unul dintre primele carduri de credit din SUA, cererea sa fiind respinsă din lipsă de venituri.

După retragerea sa din programul spațial, Armstrong a acceptat o poziție academică, modest remunerată, la Universitatea din Cincinnati, detaliu subliniat într-o carte despre puterea financiară. Faimosul astronaut a constatat că faima globală nu echivala cu accesul facil la mijloacele financiare moderne.

După trecerea sa, un colecționar a achiziționat scrisoarea de respingere a cardului de credit, plătind o sumă considerabilă.

În timp ce, în trecut, accesul la alternativele de plată moderne era adesea dificil, astăzi este considerat o normă.

În România, preferința pentru numerar persistă, o caracteristică observată mai ales în contextul accesului limitat la servicii financiare în anumite zone și al nivelului scăzut de alfabetizare financiară.

Conform unui sondaj IRES, realizat pentru firma Kruk România, românii preferă să-și păstreze economiile sub formă de numerar. Această preferință nu diferă însemnat între sexe, însă există variații geografice considerabile. Moldovenii, în special, au un grad ridicat de dependență de numerar, în timp ce în Vestul țării această preferință este mai puțin puternică.

Pe grupe de vârstă, cei între 56 și 65 de ani au cea mai accentuată dependență de numerar, dar tinerii între 18 și 35 de ani nu sunt cu mult în urmă.

Un studiu anterior IRES (elaborat pentru Asociația Română a Băncilor) a evidențiat că peste 4 milioane de români peste 18 ani nu dețin un cont curent. De această categorie, o proporție semnificativă sunt pensionarii.

În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimii ani, remarcându-se această tendință în special în timpul pandemiei și la începutul conflictului internațional

Printre motivele pentru preferința față de numerar se numără anonimatul, protecția vieții private și percepția că utilizarea acesteia facilitează un control mai bun asupra cheltuielilor personale, precum indică un alt studiu european.

Banca Națională a României a desfășurat un studiu care vizează rețeaua de bancomat și a stabilit că, în general, sectorul bancar românesc oferă o infrastructură adaptată nevoilor utilizatorilor.

În ciuda acestui fapt, România se situează printre ultimele țări din Uniunea Europeană atât în ceea ce privește densitatea ATM-urilor pe km pătrat, cât și a proporției de sucursale bancare la km pătrat.

Aproximativ 25% din populație se află la un kilometru distanță de un bancomat, iar 50% la doi kilometri. Cu toate acestea, 10% din populație se află la peste opt kilometri de un bancomat, conchide directorul adjunct al Direcției de Stabilitate din Banca Națională.

S-a mai evidențiat o corelație pozitivă între dezvoltarea economică a regiunilor și numărul de unități bancare și ATM-uri din acele zone, ceea ce poate sugera o strategie optimă de distribuire a facilităților financiare pentru accesul mai larg al cetățenilor.