Specialiștii în dreptul consumatorilor subliniază necesitatea clarității și transparenței în domeniul pensiilor private, afirmând că platformele neutre, cu comparatoare de planuri, sunt esențiale. Monica Calu, expert în Dreptul Consumatorilor și președinte al Asociației Consumatorii Uniți, a exprimat aceste opinii într-un articol publicat în HotNews.

Având în vedere tendințele demografice actuale, cum ar fi îmbătrânirea populației, scăderea natalității și creșterea speranței de viață, pensiile private și cele ocupaționale vor juca un rol crucial în economia României, diminuând povara sistemului public de asigurări sociale.

Cât vor primi pensionarii din sistemul public și ce taxe vor suporta?

Cu toate acestea, veniturile reduse ale populației din România, comparativ cu media Uniunii Europene, duc la o dependență majoră de pensia de stat în planurile financiare pe termen lung ale cetățenilor.

Modificările frecvente ale legislației privind pensiile de stat și introducerea treptată a unor noi reglementări privind pensiile private (între 2004 și 2020) au creat incertitudine pentru mulți angajați cu privire la cuantumul pensiilor de stat, la taxele și impozitele aferente, precum și la impozitarea veniturilor din pensiile private sau alte investiții.

După 17 ani de funcționare a celui de-al doilea pilon, beneficiarii actuale au aceleași așteptări ca generațiile anterioare.

Lipsa unei comunicări clare privind reglementarea plăților din pensiile private și a unor campanii de informare din timp pune un obstacol în calea înțelegerii de către contribuabili că acest pilon este un supliment la pensia de stat. Sistemul public de pensii este influențat de factori precum natalitatea scăzută, îmbătrânirea populației și migrația. În acest context economic nesigur, cu inflație și creșterea costului vieții, gospodăriile se confruntă cu presiuni financiare semnificative.

Printre principalele provocări legate de pensii se numără lipsa clarității și predictibilității cu privire la venitul la pensie.

Costurile asistenței medicale și ale îngrijirii pe termen lung sunt adesea neglijate în planificarea financiară a pensionării, în lipsa unor informații clare privind modificările sistemului fiscal și a responsabilității financiare a pensionarilor.

Amânarea planificării pensionării din cauza responsabilităților actuale

În România, veniturile gospodăriilor sunt adesea limitate, iar angajații trebuie să acorde prioritate nevoilor financiare imediate, cum ar fi ratele creditelor, alimentele și cheltuielile familiale, amânând planificarea pensionării.

Chiar și atunci când consumatorii conștientizează discrepanțele dintre venituri și cheltuieli, unii ezită să ia măsuri concrete pentru a le remedia, adesea din cauza lipsei de educație financiară.

Studiu din Irlanda: complexitatea planurilor de pensii private

Un studiu recent al Băncii Centrale din Irlanda evidențiază dificultățile în înțelegerea terminologiei și conceptelor din domeniul pensiilor private (cum ar fi lichiditatea, strategia de investiții, transferabilitatea, previziuni) chiar și pentru consumatorii din piețe financiare mai dezvoltate.

Complexitatea documentelor și a termenilor tehnici din legislația actuală creează confuzie și îngreunează evaluarea opțiunilor de investiții pentru pensii private.

Necesitatea platformelor neutre de comparare

Este esențial ca reglementările viitoare să includă prevederi stricte legate de claritatea, inteligibilitatea și comparabilitatea informațiilor despre randamentele din pensiile private. Platforme neutre, cu instrumente de comparare a planurilor, sunt cruciale pentru a asigura o alegere informată a participanților la fondurile de pensii.

Termeni precum „membru”, „participant”, „beneficiar”, „supraviețuitor” pot crea confuzie pentru consumatorii medii, nefamiliarizați cu complexitatea domeniului.

Unele persoane au interpretat greșit legislația, crezând că se referă la drepturile moștenitorilor. Proiectul de lege se concentrează pe reglementarea sistemului de plăți al pensiilor private, nu direct pe aspectele financiare ale consumatorilor.

Modificările legislative se vor referi la legile existente privind fondurile administrate privat, pensiile facultative și cele ocupaționale.

Utilizarea indemnizației sociale ca referință

Se observă inconsistențe în modul de calcul al fondurilor pentru al doilea pilon și modul de utilizare a activelor acumulate.

Proiectul prevede pensii cu retragere programată și pensii viagere. Pensiile cu retragere programată, cu plăți lunare pe o perioadă limitată, se vor echivala cu indemnizația socială a pensionarilor din sistemul public. În cazul decesului, moștenitorii vor primi suma rămasă. Se pune întrebarea de ce indemnizația socială publică este folosită ca reper, fără o justificare detaliată.

Se argumentează că valoarea mediană a activelor din al doilea și al treilea pilon este comparabilă cu 12 ori valoarea indemnizației sociale. Cu toate acestea, indemnizația socială este un ajutor suplimentar destinat celor cu venituri mici din sistemul public.

Asemănări între al doilea pilon și sistemul public

Deși contribuția individuală la al doilea pilon pare să se bazeze pe principiul contributivității, există similitudini remarcabile de solidaritate și redistribuire cu sistemul public de pensii.

Persoanele cu venituri mari din carieră vor simți un efect negativ datorită celor cu venituri mai mici, reducând potențialul beneficiu al pensiilor private.

Inechitate potențială

Utilizarea indemnizației sociale ca punct de referință va crea inegalități între contribuabilii cu aporturi semnificativ diferite. Este necesară o reevaluare a metodei de plată a pensiilor pentru a ține cont de contribuțiile individuale.

Dacă nu se iau măsuri pentru a armoniza al doilea pilon cu așteptările anterioare, participarea va scădea, cu potențiale efecte negative asupra economiei și pensiilor. Planificarea personală a suplimentării pensiei de stat va fi greu de realizat fără ajustări la modul de calcul al fondurilor acumulate.

Exemple de excepții și aspecte deficitare

Sunt necesare clarificări suplimentare referitoare la modalitățile de plată din al doilea și al treilea pilon precum și la excepții potențiale, cum ar fi reducerea speranței de viață cauzate de afecțiuni grave, evitarea falimentului și lipsa moștenitorilor.

Sunt și aspecte lacunare, cum ar fi modul de calcul al anumitor comisioane și lipsa unor mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor.

Această opinie dorește să contribuie la atenuarea inegalităților și să promoveze o piață financiară a pensiilor private care să răspundă nevoilor tuturor părților interesate, în conformitate cu standardele internaționale.

Protecția consumatorilor, inclusiv a persoanelor vulnerabile, este o prioritate pentru asociația condusă de Monica Calu.