Modificările recente ale guvernului privind pilonii II și III de pensii afectează 9,3 milioane de persoane. Oamenii vor primi 30% din economii la vârsta de 65 de ani și restul sumei până la maxim 73 de ani. Analizele arată că o mare parte a acestor fonduri va fi retrasă într-un moment când sănătatea populației începe să se deterioreze. Românii beneficiază de doar 3,8 ani de „speranță de viață sănătoasă” după pensionare la 65 de ani. În aceste condiții, care este utilitatea reală a pensiilor private?
Guvernul a aprobat modificări la proiectul de lege privind pensiile private pentru cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III). Conform declarațiilor surselor implicate în ședința de guvern, se va permite retragerea de maximum 30% din suma acumulată, iar restul poate fi plătit lunar pe o perioadă maximă de 8 ani.
Datele Eurostat arată că românii au cea mai redusă speranță de viață sănătoasă după pensionare, de doar 3,8 ani, în comparație cu media europeană, de aproximativ 10 ani.
Speranța de viață la 65 de ani în România este de 17,3 ani, o valoare apropiată de media europeană de 20 de ani.
Un factor important în determinarea speranței de viață este calitatea serviciilor medicale oferite de sistemul public de sănătate. Accesul la servicii medicale, densitatea unităților medicale și starea de sănătate a populației vârstnice sunt factori esențiali. De asemenea, pensia – principalul venit – influențează și speranța de viață post-pensionare, deoarece accesul la serviciile sociale depinde direct de acest factor.
Femeile din România trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai fragilă decât bărbații
Speranța de viață la naștere a româncelor este cu 7,8 ani mai mare decât a românilor. Speranța de viață sănătoasă la naștere este, de asemenea, mai mare la femei, cu 0,9 ani.
Femeile româncele au o viață mai lungă, dar într-o stare de sănătate, adesea, mai fragilă, cu o perioadă mai îndelungată de afectare a activității în mod moderat sau sever.
Îmbătrânirea populației, o problemă complexă
„Tema îmbătrânirii populației nu este abordată în toată complexitatea ei”, afirmă economistul Radu Crăciun. Se vorbește despre demografie negativă și povara viitoarelor generații de pensionari, dar fără a atinge aspectele esențiale ale economiilor personale.” Aceasta influențează semnificativ sistemul public de pensii, deoarece contributori activi devin beneficiari dependenți de sistem.”
El subliniază lipsa evidențierii aspectelor economice personale ale populației, considerând că acest aspect poate deveni o problemă socială majoră. Reducerea economiilor datorită consumului în perioadă de pensionare afectează capitalul investit prin intermediul băncilor și fondurilor de pensii.
Pentru o dezvoltare economică regională, firmele românești trebuie să se extindă către alte piețe. Economistul subliniază că lipsește o strategie clară pe termen lung în care firmele să aibă obiective precise de expansiune pe piețe externe.