O modificare legislativă privind insolvența, care vizează responsabilizarea personală, nu ține cont de situațiile reale în care erorile administrației fiscale pot conduce la dificultăți financiare prelungite, cu procese judiciare ce pot dura peste zece ani.
Un antreprenor, vătămat de o eroare a Administrației Naționale a Finanțelor Publice (ANAF), a fost obligat să plătească un TVA excesiv. Dreptatea i-a fost recunoscută abia după 13 ani, perioadă în care a intrat în faliment. Dacă modificările propuse cu privire la insolvență ar fi fost aplicate, ar fi fost nevoit să suporte încă o dată pierderile cauzate de greșeală fiscală.
„În astfel de cazuri, legislația trebuie să asigure o minimă protecție. Propunerea de responsabilizare automată a administratorilor sau asociaților în caz de insolvență nu este corectă. De asemenea, garanțiile personale ale reprezentanților societăților ce solicită rateuri (prin fideiusiune) sunt excesive”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat și managing partner la Dobrinescu Dobrev SCA.
Orice instituție poate greși, inclusiv administrația fiscală. Legislația trebuie să promoveze echilibrul.
Cazul prezentat evidențiază dificultățile în a obține dreptate și consecințele iremediabile ale acțiunilor executorii asupra societăților datornice și a reprezentanților lor.
Un caz exemplar: antreprenor condamnat prea târziu, după faliment
Dobrinescu Dobrev SCA a câștigat recent un proces de revizuire, o cale excepțională de atac.
O companie de lucrări publice câștigase un contract pentru construirea unui sector de drum național, cu o valoare de 60 de milioane de lei și o dată limită de finalizare stabilită de către CNAIR.
Din cauza întârziării exproprierilor, lucrările au început cu o întârziere de trei ani. Această întârziere a crescut costurile, afectând prețul materialelor și al forței de muncă.
La finalizarea lucrării, antreprenorul a solicitat o majorare a prețului la 90 de milioane de lei, corespunzător costurilor reale. A emis o factură pentru diferență.
CNAIR a refuzat majorarea, argumentând că depășește prețul stabilit în licitație. Antreprenorul a suportat astfel costurile întârzierii CNAIR.
În 2012, o inspecție fiscală a stabilit o datorie de TVA de 5 milioane de lei, plus dobânzi și penalități. O inspecție ulterioară a ANAF nu a ținut cont de stornarea facturii de 30 de milioane de lei.
În consecință, antreprenorul a fost obligat să plătească TVA aferent diferenței de preț refuzată de CNAIR. Pierderile comerciale și impunerea de către ANAF au condus la concedieri și la închiderea activității.
Procesul a durat 14 ani, cuprinzând contestații, rejudecări și diverse instanțe. Antreprenorul a intrat în faliment după 8 ani de la decizia de impunere.
„Jurisprudența europeană demonstrează că TVA-ul nu poate depăși prețul efectiv perceput. Aceste argumente au fost prezentate în instanță de-a lungul procesului, însă au fost ignorate până în 2025, când Înalta Curte a anulat decizia de impunere din 2012.”, a declarat Luisiana Dobrinescu.
Procesul de revizuire, o cale excepțională de atac, are un procent redus de admitere.
„Această victorie după ani de lupte nu-l poate repune pe contribuabil în starea inițială. Un astfel de proces are un impact devastator asupra afacerii și al personalului său,” a spus Luisiana Dobrinescu.
Acestea sunt situații frecvente. Biroul nostru are cel puțin două astfel de cazuri complexe anual.
Autoritățile legislative ar trebui să ia în calcul efectele practic ale propunerilor legislative.”
