Intrarea a circa două miliarde de euro în rezervele valutare din august a redus ponderea datoriei externe pe termen scurt a României la 77% din rezerve, după ce în martie această pondere se apropia de 90%, potrivit datelor Băncii Centrale.

Deși nu există o obligație legală pentru ca rezervele valutare să depășească datoria externă pe termen scurt, această practică este considerată extrem de importantă pentru stabilitatea economică, mai ales în economiile emergente.

Regula Guidotti-Greenspan

Mulți experți și organizații internaționale, inclusiv FMI, recomandă regula Guidotti-Greenspan. Aceasta susține că rezervele valutare ale unei țări ar trebui să fie cel puțin egale cu datoria externă pe termen scurt. Această regulă e considerată un indicator vital pentru capacitatea unei țări de a face față crizelor economice.

Motivul este că țările trebuie să aibă rezerve suficiente pentru a face față retragerilor masive de capital străin pe termen scurt.

În realitate, puține economii emergente respectă această regulă. România a avut dificultăți în a o respecta în timpul crizei din 2008.

Atractivitatea datoriei pe termen scurt a fost mare atunci când aceasta oferea reduceri de costuri în momentul împrumutului. În plus, unele țări apelează la piețele externe pentru finanțare pe termen scurt, lipsind de o reputație solidă pe piața internă pe termen lung. Acumularea de rezerve a implicat renunțarea la alternative atractive de consum și investiții.

Regula și-a primit numele după Pablo Guidotti, fost ministru adjunct al finanțelor din Argentina, și Alan Greenspan, fost președinte al Rezervei Federale a Statelor Unite. Guidotti a prezentat regula pentru prima oară într-un seminar G-33 în 1999, iar Greenspan a popularizat-o într-un discurs la Banca Mondială. Cercetări ulterioare au confirmat că raportul dintre rezerve și datoria externă este un predictor relevant al crizelor externe.

De ce este important ca rezervele să depășească datoria pe termen scurt

Protecție împotriva riscului de lichiditate: Dacă rezervele acoperă datoria externă pe termen scurt, riscul unei crize cauzate de refuzul creditorilor de a reînnoi împrumuturile – care ar putea provoca o retragere masivă de capital – este redus.

Creșterea încrederii piețelor: Respectând acest indicator, țara transmite investitorilor internaționali un semnal de gestionare financiară sănătoasă. Dacă rezervele scad sub acest nivel, este un semnal de vulnerabilitate, mărind riscul de atacuri speculative.

Gestionarea crizelor: În cazul unei crize financiare, dacă datoria pe termen scurt nu poate fi reînnoită, rezervele adecvate permit țării să-și onoreze obligațiile fără măsuri interne drastice.

Sprijin empiric și teoretic: Regula a căpătat importanță după criza asiatică. Studiile arată că țările care respectă această regulă sunt mai rezistente la crizele valutare și financiare.

Evoluții în strategia de gestionare a rezervelor valutare a BNR

FMI și băncile centrale folosesc acest raport ca indicator-cheie de adecvare a rezervelor atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.

Raportul anual al Băncii Naționale a României (BNR) evidențiază o schimbare semnificativă în strategia de gestionare a rezervelor valutare, cu o creștere notabilă a expunerii pe dolarul american, în detrimentul euro și al altor valute.

Această decizie, alături de ajustări în gestionarea lichidității, a generat un profit important, de aproape 4 miliarde de lei în 2024, depășind cu 1,4 miliarde de lei rezultatul din anul precedent.

Redefinirea portofoliului: dolarul avansează

În 2024, expunerea BNR pe dolarul american s-a dublat în cadrul rezervelor valutare. Această strategie reflectă evaluarea pieței internaționale și a randamentelor oferite de diverse monede.

Portofoliile denominate în dolari SUA au obținut un randament anual de 4,89%, depășind cele 3,58% obținute din portofoliile în euro.

Deși euro își păstrează ponderea dominantă (50,8% la sfârșitul anului 2024), ponderea dolarului american a ajuns la 26,3%, în conformitate cu noile orientări strategice ale BNR, care permit o expunere pe USD între 10% și 35%.

Diversificarea portofoliului a adus rezultate solide și în alte valute, cum ar fi lira sterlină (4,68%), coroana norvegiană (3,59%), dolarul canadian (5,11%) și dolarul australian (4,24%). În schimb, deținerile în yeni japonezi, yuani chinezești și dolari neozeelandezi au obținut randamente mai moderate.