Analiza datelor prezentate de premierul Ilie Bolojan ieri nu poate fi ignorată. Acestea dezvăluie nu doar cauzele actualei crize din administrația locală, ci și modul în care politicienii locali au profitat de decizii inconsistente din partea autorităților centrale.
Un prim aspect relevant este structura statisticii la nivel local. Totalul de posturi din administrația locală este de 190.000, stabilite de guvern și repartizate în funcție de populație. Conform lui Bolojan, aceasta este singura zonă de influență a Executivului în stabilirea numărului de posturi.
Un al doilea indicator este numărul de posturi aprobate prin organigrame, reprezentând aplicarea standardului stabilit de Executiv. În prezent, sunt 164.000 de posturi în organigramele unităților administrativ-teritoriale, cu 14% mai puține decât cele aprobate. Acest lucru sugerează o reticență la nivel local în implementarea posturilor agreate de centru și prefecturi.
Un al treilea indiciu este numărul de posturi ocupate efectiv, aproximativ 130.000. Există o diferență de 34.000 de posturi, adică 21% din cele din organigrame, între posturile aprobate și cele ocupate.
Care este motivul diferenței dintre posturile din organigrame și cele ocupate? Conform premierului Bolojan, conducătorii administrațiilor locale sunt motivați să mențină un număr mare de posturi, chiar și neocupate, pentru a-și asigura funcțiile. Un interes personal al unor directori și șefi, implicit.
Problema aceasta a fost observată și în anul trecut, când guvernul Ciolacu a început o reformă a instituțiilor publice, reducând unele posturi neocupate. Această problemă se repetă și în numeroase primării din țară.
Cele trei categorii de posturi din administrație complică eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare. Guvernul ar putea, teoretic, să se limiteze la reducerea a 26.000 de posturi care nu au fost înființate și a 35.000 de posturi vacante, o reducere totală de 61.000 de posturi. În aparență, o reformă impresionantă, însă efectele asupra bugetului ar fi minime, deoarece posturile neocupate nu generează cheltuieli. Eliminarea lor nu are un impact financiar substanțial.
Prin urmare, reducerea cheltuielilor presupune tăierea posturilor ocupate. Numărul acestora este încă nedeterminat (între 10.000 și 15.000), iar stabilirea sa depinde de deciziile coaliției de guvernământ. Un calcul prezentat include disponibilizarea a 13.000 de persoane, cu un salariu mediu de aproximativ 9.000 de lei, ducând la economii de aproximativ 1,4 miliarde de lei anual.
În cele două săptămâni următoare, trebuie ca coaliția să determine măsurile concrete pentru administrația locală.