Fiecare vizită a FMI la București stârnește emoții. Există voci care anticipează un acord de împrumut cu această instituție financiară internațională. Nu putem condamna neapărat acest optimism, multora li se pare proaspătă amintirea anilor 2009-2010. Atunci, criza economică a fost gestionată cu ajutorul împrumuturilor de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.
FMI a fost și rămâne un împrumutător de ultimă instanță, la care se apelează doar când alte surse de finanțare sunt epuizate sau costurile sunt prea mari.
Cei care prevăd un acord iminent cu FMI greșesc. Chiar cu un deficit bugetar considerabil, România nu se află astăzi într-o situație de criză financiară acută.
Compararea cu criza din 2009-2010 nu se justifică. Atunci, era vorba de o criză globală care a afectat Europa și a generat o criză semnificativă de finanțare. Statele europene cu dezechilibre bugetare aveau costuri ridicate la împrumuturi, iar Banca Centrală Europeană a introdus un mecanism de achiziționare a obligațiunilor pentru a stabiliza economiile din zona euro.
România, abia intrată în Uniunea Europeană, nu era sub umbrela Băncii Centrale Europene, astfel că o parte importantă a împrumutului FMI-Comisia Europeană-Banca Mondială a fost direcționat către Banca Națională a României (BNR) pentru consolidarea rezervelor valutare. Se spunea că împrumutul a fost pentru băncile străine, și este adevărat, dar totodată a ajutat și românii și mediul de afaceri local. O retragere de fonduri străine din țară nu se știe ce impact ar fi avut asupra leului față de euro.
Cu rezervele valutare consolidate grație acestui împrumut și un acord cu principalele bănci străine, BNR a putut gestiona criza atât pentru interesul băncilor, cât și al cetățenilor. Și a rambursat fără probleme împrumutul primit de la FMI.
Ceva seamănă totuși cu situația din 2009, și anume deficitul bugetar. În 2009, România avea un deficit bugetar maxim de 7,2% din PIB (aproximativ 36 miliarde lei). Anul trecut, deficitul a ajuns la 8,65% din PIB (metoda cash), echivalent cu aproximativ 153 miliarde lei.
Cifrele evidențiază atât agravarea situației bugetare, cât și diferența de dimensiune a economiei românești în prezent. Astfel, deficitul bugetar din 2009, de 36 miliarde lei, se împrumută azi în doar o lună. Iar împrumutul din 2009, de 20 miliarde de euro (din care s-au folosit 17 miliarde), reprezintă mai puțin decât jumătate din finanțarea necesară în acest an.
În fine, prezența reprezentanților FMI la București, deocamdată, denotă o vizită de monitorizare. O vizită relevantă, dar fără implicații legate de un împrumut. Așa sunt lucrurile în prezent.
Analizele făcute de experții FMI vor furniza date despre situația bugetară și evoluția economiei românești, dar nu ne așteptăm la noutăți spectaculoase. Starea bugetului de stat este cunoscută, iar guvernul a fost transparent cu privire la dificultățile actuale și riscurile în caz de neajustări ale deficitului.
FMI, ca de obicei, va evidenția în comunicatul oficial de la finalul misiunii punctele slabe ale deciziilor guvernamentale și consecințele lor. Prin urmare, vizita FMI la București poate aduce informații valoroase.