Instituții financiare cu cea mai mare și cea mai mică încredere în băncile centrale din sud-estul Europei.

Încrederea în băncile centrale este un aspect crucial atât pentru experți, cât și pentru liderii politici. Cauzele sunt diverse și evidente: creșterea prețurilor post-pandemie (care a determinat inflație la niveluri nemaiîntâlnite de zeci de ani în economiile dezvoltate), dar și eşecul unor ţări de a atinge ţintele de inflaţie.

„Inconsistenţa dintre politicile prospective și necesitatea de a crește rapid dobânzile pentru a contracara inflația a generat critici și îndoieli legate de credibilitatea acestui mecanism”, subliniază un studiu al Băncii Centrale Europene.

În cazul României, încrederea în banca centrală scade odată cu vârsta respondenților.

De asemenea, cu cât venitul respondenților este mai redus, cu atât diminuează încrederea, persoanele cu venituri mai mari manifesta o incredere mult mai ridicată.

Albania, cu un nivel maxim de încredere în banca centrală

Nivelul înalt de încredere a populației din Albania în banca centrală se datorează mai multor factori cruciali: independența instituțională puternică, politici monetare eficiente, alinierea cu standardele Uniunii Europene, comunicarea transparentă și o istorie clară de stabilitate financiară și inflație scăzută, după cum afirmă un înalt responsabil din domeniul financiar.

Independența instituției a fost consolidată de legislație modernă, implementată după crizele economice din anii 1990, element fundamental al încrederii publice.

Albania a gestionat cu succes presiunea inflaționistă, menținând stabilitatea financiară și o revenire economică robustă după șocuri precum pandemia de COVID-19 și tendințele inflaționiste globale.

Reformele structurale și supravegherea prudentă au dus la un sector bancar modern, cu credite neperformante reduse și o participare semnificativă a investitorilor străini, elemente ce contribuie la încredere.

De asemenea, Banca Națională a Albaniei menține o comunicare constantă și deschisă cu cetățenii, oferind actualizări periodice privind deciziile de politică monetară, țintele de inflație și evoluțiile sectorului financiar. Transparența și comunicarea transparentă a Băncii Naționale a Albaniei sunt remarcabile în regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est.

Reformele băncii centrale au contribuit la o etică bancară optimă și la protecția consumatorilor, recunoscute la nivel internațional.

Importanța încrederii în băncile centrale

Declarațiile de misiune ale băncilor centrale, ca cele ale Reserve Bank of Australia sau ale Bank of Canada, evidențiază necesitatea de a fi o instituție de încredere. Această importanță decurge din multiple beneficii:

1. Ancorarea așteptărilor inflaționiste: Încrederea contribuie la stabilizarea așteptărilor publicului privind inflația viitoare. Cercetările demonstrează că, pe măsură ce încrederea crește, așteptările inflaționiste se apropie de ținta băncii centrale.
2. Limitarea presiunii politice: O bancă centrală de încredere are o capacitate mai mare de a rezista presiunilor politice și de a-și menține independența.
3. Facilitarea atingerii obiectivelor: Încrederea ajută la stabilizarea ciclului economic și la gestionarea inflației. Instituțiile credibile pot implementa mai ușor politici, chiar și cele nepopulare, necesare pentru stabilitatea macroeconomică.

Factori care influențează încrederea în băncile centrale

Studiile relevă că numeroși factori, mulți dintre ei necontrolabili direct de băncile centrale, influențează încrederea. Pe lângă inflație, au un rol esențial crizele economice. Pierderea încrederii este mult mai rapidă decât câștigarea acesteia.

Băncile centrale pot însă acționa pentru a dezvolta și menține încrederea, cel mai important fiind respectarea propriului mandat. Implementând o comunicare eficientă cu publicul și prin educarea financiară, instituțiile pot construi încredere.

Provocări viitoare și soluții

Menținerea încrederii a fost întotdeauna o provocare, iar aspecte actuale, precum polarizarea socială și politică, influența crescută a social media și amplificarea dezinformării, o fac și mai dificilă. Cu cât publicul înțelege mai bine rolul băncii centrale, cu atât crește încrederea și scade vulnerabilitatea la propagarea de informații false.