Valoarea estimată a Produsului Intern Brut (PIB) pentru primul semestru al anului 2025 a fost de 826,338 miliarde lei, în prețuri curente, cu o creștere de 0,3% față de primul semestru al anului 2024, conform datelor INS. Instituția a detaliat și cauzele acestei creșteri.

Statisticenii urmăresc evoluția PIB atât prin prisma resurselor, cât și a utilizărilor, pentru a obține o imagine completă a economiei: identificând modul de creare a producției și modul în care aceasta este consumată sau investită.

Analiza pe categorii de resurse relevă structura și sursele creșterii economice: care sectoare (agricultură, industrie, servicii) generează PIB-ul și cu ce ponderi.

Analiza pe categorii de utilizări identifică modul în care PIB-ul este folosit: ce parte merge către consumul final (al populației, al statului), investiții (formare brută de capital), export net etc.

Cu o rată a inflației apropiată de 8% (în continuă ascensiune din cauza măsurilor fiscale), și o datorie publică de 999 miliarde lei (echivalentul a 55,8% din Produsul Intern Brut), această creștere confirmată de Institutul Național de Statistică poate fi percepută ca o creștere economică modestă.

Tehnic, recesiunea este definită ca o scădere consecutivă a PIB-ului pe două trimestre.

Combinația dintre o creștere economică slabă și o inflație ridicată este periculoasă, deoarece crește riscul de stagflație: creștere a prețurilor fără o dezvoltare economică suficientă. Stagflația reduce veniturile reale, sporește sărăcia și poate duce la o creștere a șomajului.

Creșterea calculată de INS nu surprinde, atât guvernatorul BNR, cât și experții în economie așteptaseră o evoluție timidă, sau chiar o posibilă recesiune în următoarea perioadă.

La creşterea PIB-ului în primul semestru 2025 comparativ cu primul semestru 2024, următoarele activități economice au avut contribuții pozitive:

• Construcții (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB și un volum de activitate majorat cu +5,6%;
• Informații și comunicații (+0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și un volum de activitate majorat cu +1,1%.

O contribuție negativă la creșterea PIB-ului au înregistrat-o următoarele domenii:

• Industrie (-0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB și un volum de activitate redus cu -1,5%;
• Comerț; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB și un volum de activitate redus cu -0,2%;
• Activități profesionale, științifice și tehnice; activități administrative și activități de suport (-0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB și un volum de activitate redus cu -2,9%.

Următoarele sectoare nu au contribuit la creșterea PIB:

• Agricultură, silvicultură și pescuit cu o pondere de 1,9% la formarea PIB și un volum de activitate majorat cu +1,7%;
• Intermedieri financiare și asigurări cu o pondere de 3,1% la formarea PIB și un volum de activitate diminuat cu -0,4%;
• Tranzacții imobiliare cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și un volum de activitate stacionar;
• Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială cu o pondere de 14,0% la formarea PIB și un volum de activitate majorat cu +0,1%;
• Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii cu o pondere de 3,8% la formarea PIB și un volum de activitate redus cu -0,2%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,6% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,0%.

Utilizarea producției economice din primul semestru

Din perspectiva utilizării PIB-ului, evoluția a fost determinată în principal de:

• Cheltuieli pentru consumul final al populaţiei, care s-au majorat cu +1,4% și au contribuit cu +0,9% la creșterea PIB;
• Cheltuieli pentru consumul final al administraţiilor publice, care s-au diminuat cu -3,2% și au contribuit cu -0,3% la modificarea PIB;
• Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, cu o scădere de -1,6% și contribuție de -0,2% la modificarea PIB;
• Formarea brută de capital fix, care s-a majorat cu +2,0% și a contribuit cu +0,5% la creșterea PIB.

Exportul net a avut un impact negativ (-1,4%) la creșterea PIB-ului, rezultat al creșterii importurilor de bunuri și servicii (+5,6%) comparativ cu o creștere mai redusă a exporturilor (+2,8%).