ACTUALIZARE 20:05: Guvernul francez demisionează

Cabinetul guvernamental francez a pierdut votul de încredere.

Pentru prima oară în istoria celei de-a V-a Republici, un executiv a fost obligat să demisioneze după un vot de neîncredere, cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou este obligat să-i prezinte demisia președintelui Republicii, care va numi un nou prim-ministru pentru a forma un nou cabinet.

Prima știre

Bayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere referitor la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, un vot pe care îl vor pierde aproape cu certitudine, dacă nu se produc schimbări majore de opinie din partea unui grup important de parlamentari din opoziție.

Caderea cabinetului l-ar putea obliga pe președintele Emmanuel Macron să caute al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul încearcă să liniștească piețele financiare, demonstrând capacitatea de a gestiona cheltuielile publice scăpate de sub control.

Cum s-a ajuns aici? Și de ce situația seamănă cu cea din România

Tensiunile politice din Franța au crescut după decizia riscantă a președintelui Emmanuel Macron de a convoca alegeri parlamentare anticipate în 2024. Acest lucru a dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, fără ca niciunul să obțină o majoritate absolută.

Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a erodat pe măsură ce datoria și deficitul public francez au crescut. Franța este acum sub presiune pentru a-și îmbunătăți situația financiară.

Datoria publică a crescut la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE.

Argumentând necesitatea unor decizii dificile, Bayrou, un veteran politic de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 ce presupunea economii de aproape 44 de miliarde de euro – în principal prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală.

Această inițiativă a provocat proteste din partea opoziției și a sindicatelor. Lipsită de perspectiva aprobării bugetului, Bayrou a solicitat pe 25 august un vot de încredere privind strategia sa fiscală, o mișcare pe care opoziția a catalogat-o o miză riscantă.

Descriind situația datoriilor naționale ca pe o „perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și instabilitate”, Bayrou a avertizat că există un „risc înalt de disfuncționalitate și criză” dacă parlamentul nu va susține măsurile sale de austeritate, menite să reducă cheltuielile statului cu 44 de miliarde de euro.

Bayrou susține că generațiile viitoare vor fi împovărate cu ani de plăți ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușeste să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală.

Deși contextul politic este diferit (în parlamentul român există o majoritate), situația din Franța prezintă asemănări cu cea din România. În România, guvernul Bolojan a trecut peste 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție.

Ce se va întâmpla luni?

Adunarea Națională va fi convocată la ora 15:00 (orele 16:00 în România), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Șansele sunt reduse să câștige votul, deci discursul va fi mai degrabă unul formal.

Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, după care vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă.

Victorie se obține prin majoritate absolută.

Dacă, așa cum se anticipează, guvernul va pierde votul, Bayrou va trebui să-și prezinte demisia lui Macron.

Ce se va întâmpla în continuare?

Dacă Bayrou pierde votul, totul va depinde de decizia lui Macron – acesta poate numi un alt prim-ministru, poate convoca alegeri anticipate sau poate demisiona.

Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare să acorde prioritate numirii unui nou prim-ministru.

Acesta ar putea fi cineva din centru-stânga, după ce patru posibili candidați din centru-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea fi numit un expert. Nu există reguli care să determine alegerea lui Macron sau rapiditatea deciziei.

Dacă Macron va lua o decizie mai întârziată, este posibil ca Bayrou să rămână la conducerea executivului cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.