Institutul Național de Statistică a publicat datele referitoare la starea economiei românești în al doilea trimestru al anului curent. Aceste cifre au fost urmărite cu atenție, întrucât primul trimestru a fost dezamăgitor, cu un ritm de creștere economică redus, de doar 0,6%, față de aceeași perioadă a anului precedent.
Mai mult, previziunile privind creșterea PIB pentru anul în curs sunt moderate, o variantă realistă indicând o creștere anuală de 1,5%, în timp ce bugetul a fost elaborat cu o predicție mult mai optimistă, de 2,5%.
În al doilea trimestru, produsul intern brut a crescut cu 2,1% în termeni anuali, ducând la o creștere de 1,4% în primele șase luni ale anului, comparativ cu primul semestru al anului trecut.
Cifrele indică o îmbunătățire față de primul trimestru. Al doilea trimestru (aprilie-iunie 2025) a adus o revenire a creșterii economice. Conform acestor date, România se situează printre statele europene cu cea mai rapidă creștere a PIB, după Danemarca și Croația, însă este important să nu ne lăsăm păcăliți. Creșterea economică pentru anul în curs este încă supusă incertitudinii, unii analiști neexcludând o ușoară recesiune, factorii decisivi fiind reacția economiei la măsurile de ajustare bugetară implementate în a doua parte a anului.
Există diferențe notabile între cele două trimestre în evoluția economiei? Răspunsul este afirmativ. În primul trimestru, au fost puține sectoare care au contribuit la creșterea economiei. Majoritatea sectoarelor economice au stagnat, iar unele au chiar înregistrat o scădere a activității, inclusiv industria, tehnologia informației, serviciile profesionale sau cele culturale și recreative. Singurele domenii în creștere au fost construcțiile și administrația publică.
Spre deosebire de primele trei luni ale anului, în al doilea trimestru, economia românească a avut două motoare de creștere principale. Unul a fost din nou sectorul construcțiilor, cu o creștere a activității de 5,6%, contribuind la creșterea economică cu 0,1%, iar celălalt a fost industria de tehnologie și telecom, cu o creștere a activității de 1,1%. Deși cifrele sunt mici, au fost suficiente pentru a stimula ușor creșterea produsului intern brut.
Industria rămâne un sector dezamăgitor, cu o contribuție tot mai mică la economia națională și fără nicio contribuție la creșterea economică. Majoritatea sectoarelor economice au stagnat sau au înregistrat scăderi, inclusiv comerțul, serviciile profesionale, sectorul financiar și agricultura. De asemenea, este evidentă diminuarea continuă a ponderii agriculturii în economia națională.
Este important de menționat că primele șase luni ale anului, perioada cuprinsă în aceste date, nu au fost marcate de schimbări legislative sau de afaceri semnificative. Economia și administrația publică au fost conduse de prevederile ordonanței economice adoptate la finalul anului precedent, axate pe controlul cheltuielilor bugetare.
Alegerile prezidențiale s-au încheiat în a doua parte a lunii mai, cifrele bugetare erau încă preocupante și schimbările fiscal-bugetare erau iminente. Prin urmare, redresarea economică a fost mai mult ciclică, bazată pe consum.
Totodată, costurile salariale au crescut în majoritatea sectoarelor economice, mai accentuat în sectorul privat și mai puțin în administrație. Sectoare precum serviciile, cele turistice, recreative sau de suport au însemnat scăderi de costuri cu forța de muncă. În concluzie, evoluția economiei în al doilea trimestru se află într-un punct de cotitură, care ar putea să ducâtă către creștere sau către recesiune.