Compania maghiară MVM a semnat un acord pentru achiziționarea de gaze naturale de la Shell, cel mai important comerciant de gaze naturale lichefiate din lume. Aceasta este cea mai importantă și mai lungă înțelegere de furnizare a gazelor din Occidentul Europei semnată vreodată de Ungaria, afirmă ministrul de Externe de la Budapesta. Chiar și așa, acest acord nu elimină dependența Ungariei de gazele rusești.
- În România, MVM a convenit preluarea filialei locale a E.ON, însă tranzacția nu a primit aprobare de la Comisia de Investiții Străine Directe și a fost trimisă spre examinare Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din cauza îngrijorărilor legate de securitatea națională.
Acordul stipulează livrarea anuală a 200 de milioane de metri cubi de gaze naturale lichefiate către Ungaria, începând din ianuarie 2026, pe o perioadă de 10 ani.
Cu un consum anual de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze și o producție internă de doar 1,9 miliarde de metri cubi în 2024, Ungaria rămâne cel mai important cumpărător de gaze rusești din UE, chiar și după acest nou acord, conform Reuters.
Grupul MVM primește o mare parte a gazelor sale din Rusia, spre deosebire de majoritatea furnizorilor europeni de energie, care au redus dependența de Rusia după invazia Ucrainei.
Gazul lichefiat va ajunge la terminalul Krk din Croația, unde este regazificat și apoi distribuit în Ungaria prin conducte.
Principalele surse de alimentare pentru Shell sunt SUA, Qatar, Norvegia și Nigeria.
Ministrul de Externe maghiar, Peter Szijjarto, a declarat marți că aceasta va fi „cea mai vastă și mai îndelungată înțelegere de aprovizionare din Occidentul Europei semnată vreodată de Ungaria”.
El a adăugat că Ungaria va continua să achiziționeze gaze de la Gazprom. „Ne va permite acest lucru să ne detașăm de gazele rusești? Nu, din cauza condițiilor geografice și infrastructurale. Nu, până nu vom dezvolta adecvat infrastructura locală”, a afirmat Szijjarto.
Ungaria s-a opus planurilor UE de eliminare completă a importurilor de gaz din Rusia
La începutul acestui an, Slovacia și Ungaria au refuzat planurile Comisiei Europene de a reduce treptat importurile de gaze și alte resurse energetice din Rusia, accentuând divergențele cu Bruxelles-ul privind relațiile cu Moscova.
Ungaria, care primește gaz rusesc din sud, prin Bulgaria și Serbia, prin conducta Turkstream, și-a mărit achizițiile de la Gazprom în anul trecut.
Szijjarto a precizat, la începutul lunii curente, că Ungaria a importat aproximativ 5 miliarde de metri cubi de gaze prin Turkstream, via Serbia, până la sfârșitul lunii august, ceea ce sugerează că importurile prin această rută ar putea atinge recorduri în acest an.
Ungaria, care exportă gaz către Slovacia printr-un interconector, mai primește gaze și din România, precum și cantități mai mici prin conducta care leagă Austria de Ungaria.
Tranzacția MVM-E.ON România ridică îngrijorări legate de securitatea națională
În România, MVM a încheiat, la finalul anului trecut, un acord cu E.ON pentru preluarea filialei locale a companiei germane. E.ON România este unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate și gaze din România, cu un portofoliu de peste 3,4 milioane de clienți rezidențiali și de business.
Comisia de Investiții Străine Directe nu a emis o opinie până în luna august, când tranzacția a fost trimisă spre examinare Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Comisia fusese sesizată de Ministerul Energiei, care susținea, în ianuarie, că tranzacția ridică probleme de securitate prin potențialul de a afecta independența energetică a României și de a favoriza influențele externe adverse Uniunii Europene.
MVM Zrt. are o vastă relație comercială cu Gazprom și Rosatom, companii rusești supuse sancțiunilor internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență semnificativă de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia, susțin oficialii români.
Au fost identificate elemente de „influență decizională, control ascuns, influență prin dependență economică și control efectiv”, atât în cadrul Grupului MVM, cât și în societatea intentând achiziționarea pachetului majoritar al E.ON Energie România.
„Analiza documentației depuse de MVM arată că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției sugerează o posibilă cesiune ulterioară a acțiunilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu au fost implicate inițial în tranzacție”, precizează sursa citată.