Metalele prețioase au demonstrat, în medie, o creștere de 15% în fiecare perioadă de recesiune semnificativă din ultimele două decenii. Cererea de aur în 2024 a fost de aproximativ 5.000 de tone, iar cererea băncilor centrale a reprezentat peste 20%, conform datelor Consiliului Mondial al Aurului.

În perioadele de inflație ridicată, datorii naționale substanțiale și stagnare economică, aurul își confirmă, încă o dată, rolul tradițional de păstrare a valorii.

Din mijlocul lunii august, prețul aurului a continuat ascensiunea, crescând cu 11% în doar trei săptămâni, de la 3.300 de dolari/uncie la peste 3.650 de dolari. Această evoluție rapidă a stimulat predicții optimiste din partea analiștilor de pe Wall Street. În comparație, în 2005–2006, aurul era cotat la doar 500–600 dolari/uncie.

Într-un raport recent, bancherii de la Goldman Sachs estimează o creștere considerabilă a prețului aurului, până la 5.000 dolari/uncie. Condiția pentru această creștere record este ca doar 1% din titlurile de stat americane în posesia particularilor să fie transferate în investiții în aur. Cu alte cuvinte, dacă investitori individuali vor urma exemplul băncilor centrale și vor înlocui titlurile de stat cu aur, se poate ajunge la prețul de 5.000 de dolari.

Istoria evidențiază un trend consolidat: în fiecare recesiune majoră din ultimele două decenii, aurul a oferit randamente solide, cu o medie de 15%.

Așadar, prețul aurului a crescut cu 16% în timpul crizei internetului din 2001, cu 25% în timpul crizei financiare globale 2007–2009 și cu 25% în timpul pandemiei din 2020. De obicei, orice scădere temporară cauzată de constrângeri de lichiditate este urmată de o creștere puternică, confirmând durabilitatea metalului prețios, notează experții platformei de investiții Tavex.

Experiența României oferă lecții relevante. În anii ’90, hiperinflația a erodat economiile populației, iar lipsa educației financiare și a accesului facil la aur a determinat majoritatea oamenilor să se orienteze către imobiliare sau depozite bancare. Criza din 2008, cu măsurile de austeritate, creșterea șomajului și pierderea încrederii în piața imobiliară, au subliniat, iarăși, rolul aurului ca instrument stabil pentru protejarea valorii economiilor.

Specialiștii Tavex accentuează faptul că aurul nu este un privilegiu al celor înstăriți. Opțiuni accesibile, precum lingouri de 1 gram sau fonduri tranzacționate la bursă cu praguri minime, permit oricui să-și diversifice economiile. De asemenea, este esențial să reținem că bijuteriile nu reprezintă aur de investiții, implicând costuri suplimentare substanțiale și TVA, în timp ce aurul de investiții din Uniunea Europeană este scutit de TVA. Autenticitatea este un alt factor crucial: doar monetăriile și rafinăriile pot garanta autenticitatea, nu certificările comerciale.

„În perioadele de incertitudine, aurul nu mai este doar un lux, ci devine o necesitate. Încurajăm cetățenii să perceapă aurul ca pe un instrument accesibil pentru protejarea economiilor, nu ca pe un bun exclusiv pentru bogați. Cu opțiuni precum lingouri de 1 gram sau fonduri tranzacționate la bursă cu praguri minime, oricine poate începe să-și construiască o strategie de siguranță. Chiar și investiții mici și regulate, realizate pe termen lung, pot contribui la păstrarea puterii de cumpărare, reducerea impactului inflației și la consolidarea securității financiare pe termen lung. Aurul a demonstrat reziliență prin toate crizele majore din ultimele decenii și continuă să fie un element de încredere pentru cei care caută stabilitate”, a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.