Inflația a atins un nivel record, conform datelor Institutului Național de Statistică, în august. Indicele Prețurilor de Consum a crescut la 9,9%, față de aproape 8% luna precedentă. Economiștii anticipează o inflație de două cifre în această toamnă.

Creșterea prețurilor se resimte la fiecare cumpărătură, însă anumite entități economice pot beneficia de această situație. „Analizând creșterea inflației din 2022, se observă că statul român este un important beneficiar al majorării prețurilor. Din creșterea totală a veniturilor bugetare de 61 de miliarde de lei în 2023, 45 de miliarde provin din această sursă”, argumentează Adrian Codirlașu, președintele CFA România, într-un studiu recent.

Totodată, economistul evidențiază faptul că o altă categorie de beneficiari ai unei inflații ridicate sunt debitorii. În contextul românesc, principalul debitor este statul.

„Debitorii, cum ar fi guvernele și companiile, pot beneficia de inflația ridicată prin diminuarea valorii efective a datoriilor. Inflația ridicată reduce valoarea reală a sumelor datorate, astfel debitorii pot rambursa o parte din datorii cu o valoare mai mică”, explică Codirlașu.

Abandonul plafonării prețurilor la energie electrică și pachetul de consolidare fiscală au influențat evoluția inflației. Banca Națională estima luna trecută o rată maximă de 9,2% în septembrie, urmată de o ușoară descreștere până la 8,8% la finalul anului.

Datele arată o creștere importantă la energia electrică, fructe și produse de igienă în luna august. Potrivit Institutului Național de Statistică, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 10%, serviciile cu 9,85%, iar alimentele cu aproximativ 9%.

Începând din 2005, Banca Națională României urmărește un model de gestionare a inflației, cu o țintă de 2,5% +/- 1 punct procentual pentru acest an.

Principalele cauze ale creșterii inflației

Prețuri la energie: Eliminarea plafonării prețurilor la energie a dus la o creștere semnificativă a facturilor, influențând negativ toate costurile de producție și transport.

Taxe și impozite: Majorarea TVA și a accizelor a dus la prețuri mai mari la multe produse și servicii de consum.

Deficit bugetar: Cheltuielile statului ridicate, alături de veniturile fiscale insuficiente, generează o presiune financiară asupra bugetului, necesitatea de împrumuturi și o cerere crescută din economie, accentând inflația.

Importuri și productivitate: Dependența României de importuri, combinată cu o productivitate sub media Uniunii Europene, amplifică fluctuațiile prețurilor la bunuri esențiale, în special în perioade de depreciere valutară sau creștere a costurilor externe.

Politici bugetar-fiscale: Ajustările fiscale și lipsa reformelor structurale majore (inclusiv absorbția fondurilor europene și politicile de sprijin energetic) au contribuit la volatilitatea prețurilor.