Foto: Bogdan Cârpăveche, Director PwC România
Modificările fiscale actuale, incluse în pachetele guvernamentale, influențează semnificativ impozitarea persoanelor fizice, mai ales veniturile din investiții și bunurile de valoare mare. Propunerile legislative indică o tendință de revenire la o cotă de impozitare de 16% pentru unele categorii de venituri, de la 10% implementată în 2018. În prezent, această creștere vizează veniturile din investiții (cu excepția dobânzilor, pentru care cota rămâne la 10%) și veniturile din tranzacționarea monedei virtuale.
Această revenire la cota de 16% pentru dividende, câștiguri din tranzacționarea valorilor mobiliare, instrumente financiare derivate și monedă virtuală va conduce la o majorare a taxei pentru investitori. De asemenea, creșterea impozitului pe bunurile imobiliare și mobile de valoare mare, combinată cu ajustarea bazei impozabile, va implica un număr mai mare de contribuabili. În acest context, persoanele fizice ar trebui să reevalueze structura investițiilor și portfolio-ul de active pentru a anticipa și gestiona corect impactul noilor reglementări.
Mai precis, impozitul de 16% se va aplica veniturilor din dividende distribuite persoanelor fizice începând cu ianuarie 2026 și câștigurilor din transferul valorilor mobiliare, instrumentelor financiare derivate sau din vânzarea aurului de investiții din 2026. Indiferent de originea veniturilor (România sau străinătate, în cazul rezidenților), această majorare a cotei va aduce o taxă suplimentară pentru investitori.
În mod similar, câștigurile din transferul valorilor mobiliare și din operațiunile cu instrumente financiare derivate, realizate prin intermediari locali, vor fi supuse unei creșteri a reținerii la sursă: de la 1% la 3%, dacă titlurile sunt vândute după mai mult de 365 de zile de la achiziție, respectiv de la 3% la 6% dacă vânzarea se face într-un interval mai scurt de timp. Deși taxa aplicată de brokerii români rămâne mai mică decât cea pentru tranzacțiile directe (prin brokeri străini), lipsa posibilității de a recupera eventualele pierderi trebuie luată în considerare la evaluarea impactului fiscal.
Câștigurile din tranzacționarea monedei virtuale vor fi, de asemenea, supuse cotei crescute de 16% din 2026, chiar dacă nu sunt considerate venituri din investiții. Spre deosebire de alte investiții, pierderile din transferul de monedă virtuală nu pot fi deduse din alte câștiguri.
La nivel regional, cota de 16% pentru câștigurile de capital și dividende se situează sub nivelul taxelor din țări precum Polonia, Estonia sau Letonia, dar peste media din Ungaria, Lituania sau Bulgaria. În continuare, impozitele pe investiții în România sunt mai mici decât în Austria și Elveția, destinații populare pentru investitori români, unde ar putea exista beneficii fiscale prin convenții de evitare a dublei impuneri.
În paralel, va crește impozitul pe bunurile imobiliare și mobile de valoare mare, începând din 2026. Aceasta include clădiri cu o valoare impozabilă peste 2,5 milioane lei și autoturisme peste 375.000 lei. Impactul este dublu: triplarea cotei de la 0,3% la 0,9% și modificarea semnificativă a bazei impozabile pentru proprietățile rezidențiale. În consecință, creșterea semnificativă a valorii impozabile previzibilă va afecta mai mult contribuabilii cu proprietăți rezidențiale de valoare mare, crescând obligația de de raportare și plată până la sfârșitul lunii septembrie.
