Măsura a fost introdusă în 2023 și, conform expunerii de motive a ordonanței, era menționată ca având un caracter temporar. Însă, în România, multe decizii temporare devin permanente. De regulă, plafonarea prețurilor sau a profitului comercial încalcă principiile economiei de piață și poate afecta negativ funcționarea lanțurilor de producție, distribuție și vânzare. Mai mult, menținerea plafonării pe o perioadă îndelungată crește dificultatea eliminării ei. Un exemplu concludent este plafonarea tarifelor energiei electrice, care a demonstrat efectele negative asupra funcționării pieței.

Plafonarea profitului comercial la o serie de produse agroalimentare nu a avut impact asupra reducerii inflației. O dovadă clară este nivelul inflației din august curent. Creșterea prețurilor la alimente se situează la un nivel similar cu inflația generală. În detaliu, prețurile pentru lapte (8,4%), pâine (9,4%), ouă (8,7%), ulei (11%), carne (6,8%), legume (4,3%) și fructe (41%) nu au fost influențate în mod vizibil de plafonare. Creșterile prețurilor la aceste produse, chiar și cu plafonare, sunt comparabile sau chiar mai mari decât creșterea generală a inflației. Un exemplu extrem este situația fructelor proaspete. Astfel, apare întrebarea: care este utilitatea plafonării profitului comercial dacă prețurile au crescut mai mult față de unele produse nealimentare neplafonate?

În același timp, datele statistice arată că în acest an, prețurile a patru produse alimentare au crescut nesemnificativ sau chiar au scăzut. Este vorba despre făină și mălai (cu o creștere ușor peste 1%) și zahăr și cartofi, pentru care prețurile au scăzut în termeni anuali în august 2025. Totuși, este dificil să afirmăm cu certitudine că evoluția acestor patru produse se datorează plafonării. Mai degrabă, influența se datorează unor factori de piață precum: dependența vânzărilor interne de importuri în cazul cartofilor, scăderea prețului zahărului la nivel mondial și european și influența volumelor de făină din Ucraina și Republica Moldova.

Unii producători au găsit modalități de a ocoli plafonarea profitului comercial prin modificarea ambalajelor. De exemplu, o pungă de făină de 1 kilogram a fost transformată în unele cazuri în una de 1,1 kilograme.

Majoritatea consumatorilor nu au fost interesați de produsele cu profit plafonat sau nu le-au identificat în magazine. Nu a existat un mod clar și eficient de a semnala vizibil produsele afectate de plafonare.

Aplicarea acestui sistem a dus la un așa-numit efect „de saltea cu apă”, determinând o creștere suplimentară a prețurilor pentru alte produse, în special cele nealimentare.

Nu există o analiză riguroasă care să demonstreze un posibil efect pozitiv al plafonării. Nu se cunoaște dacă prețurile produselor plafonate au fost mai mici decât cele din aceeași categorie și este necunoscut câte persoane conștient doresc produse cu profit plafonat. De asemenea, nu există o evaluare cu privire la efectele plafonării asupra întregului lanț producție-procesare-distribuție-retail.

În concluzie, abandonarea plafonării este necesară pentru o revenire la normalitate a economiei și principiilor pieței. Asistența socială poate fi asigurată prin metode alternative și eficiente, care vizează sprijinirea directă a familiilor cu dificultăți financiare.