Petrișor Peiu susține că prevederile ordonanței privind reducerea cheltuielilor nu au fost respectate, iar măsurile actuale de austeritate nu aduc rezultatele scontate, afectând sectoarele economice esențiale.
Peiu: Un deficit bugetar așteptat de 2% din PIB nu s-a materializat
„În pofida creșterii încasărilor, statul reușește să-și majoreze semnificativ cheltuielile. Inflația este, după august, mult mai mare decât prognoza. Există venituri suplimentare de 2% din PIB datorate unor măsuri de austeritate vizând salariații în IT, construcții, agricultură și industria alimentară, reducerea plafonului pentru impozitul pe cifra de afaceri la microîntreprinderi, creșterii impozitului pe dividende și modificărilor la cotele TVA. (…) În teorie, trebuia să înregistrăm o diminuare a deficitului bugetar de 2% din PIB. Cu toate acestea, după șapte luni, deficitul este identic cu cel din anul precedent, fiind cu 5 miliarde de lei mai mare.”, a afirmat Petrișor Peiu.
Înghețarea salariilor, o soluție ignorată
Senatorul AUR consideră că această situație se datorează lipsei de aplicare a înghețării salariilor din sectorul public, o măsură care ar reduce substantial deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat salariile din sectorul public. Această măsură ar putea rezolva o mare parte din problema deficitului, respectând prevederile legale.”
Peiu afirmă că Guvernul tergiversează rectificarea bugetară pentru a nu expune public situația.
„Guvernul evită rectificarea bugetară, deoarece o astfel de acțiune ar evidenția realitatea actuală. Consecință directă: dobânzile la care se împrumută România sunt cu 0,75 puncte procentuale mai mari decât în anul trecut.”, a mai spus liderul senatorilor AUR.
Senatorul AUR subliniază că angajamentele asumate de coaliția de guvernare în legătură cu bugetul din 2025 nu sunt onorate.
„PIB-ul în primul trimestru este cu 48% sub prognoză, în condiții de inflație dublă. Creșterea economică nu va atinge 2,5%. În prezent, conform datelor oficiale, este de 1,4% și prognozele scad. Rata inflației de la începutul anului era de 8,1%. Rata anuală anualizată a inflației, fără a fi anualizată la început de an, este de 9,9%.”, a afirmat senatorul AUR.
Cheltuielile depășesc veniturile
Peiu explică cum în ciuda creșterii veniturilor bugetare cu 39 de miliarde de lei, contribuția majoră, de circa 12 miliarde de lei, fiind provenită din încasările CAS și CASA, statul a înregistrat o creștere a cheltuielilor cu 44,6 miliarde de lei.
„De unde provin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus sub forma dobânzilor. 18,8 miliarde de lei în plus la asistență socială și 7,3 miliarde de lei în plus pentru salarii. Acestea sunt cifre aferente primelor șapte luni. Pe întreg anul, cheltuielile cu personalul vor fi cu 12-13 miliarde de lei mai mari decât anul trecut, la care se adaugă 32 de miliarde de lei pentru cheltuielile cu personalul din anul trecut, deși se presupunea o înghețare a acestora. Respectiv, rezultă o creștere a cheltuielilor cu personalul de 2,4% din PIB, o creștere ilegală a cheltuielilor cu personalul.”, a adăugat Petrișor Peiu.
Liderul grupului parlamentar a atras atenția că ministrul de finanțe nu a precizat noua țintă de deficit: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit bugetar, depășind 8% din PIB, dar a omit precizat valoarea exactă.”
Datoria publică crește mai rapid decât deficitul
Petrișor Peiu a afirmat că prognoza FMI de creștere economică de 1% este puțin probabilă, iar datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar din cauza dobânzilor ridicate pentru finanțările României.
„Refinanțarea ne costă foarte scump deoarece datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar. Creșterea datoriilor e accelerată de necesitatea de a acoperi datoriile lunare pe care le plătim la dobânzi de 2-3%, imprumutandu-ne ulterior la dobânzi de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficit bugetar la 7 luni: 76 de miliarde de lei, însă doar în primele 5 luni deficitul a atins suma de 70 de miliarde de lei. Și crescând cu 10-15 miliarde de lei lunar. Deficit bugetar mai lent în creștere decât datoria publică.”, a explicat senatorul.
Liderul AUR a menționat că guvernul trebuia să respecte legea privind responsabilitatea fiscală din 2010, pentru a reduce deficitul bugetar.
„Dacă guvernul din anul trecut ar fi respectat legea responsabilității fiscale, am fi avut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai mic în anul trecut, respectiv 44-45 miliarde de lei mai mic în anul curent, având în vedere creșterea cheltuielilor. Respectând legea și înghețând cheltuielile bugetare, fără concedieri sau oprirea de proiecte, deficitul ar fi fost cu 2% din PIB mai mic.”, a concluzionat Peiu.