Proiectul legislativ prevede o majorare a cheltuielilor bugetare până la 520,5 miliarde euro, cu 3,6% mai mult decât în anul curent. Creșterea cea mai semnificativă este observată la alocațiile pentru apărare, care vor atinge un nivel record de 108 miliarde euro, inclusiv fondurile speciale destinate Bundeswehr.

Majoritatea cheltuielilor bugetare sunt dedicate sectoarelor sociale, inclusiv pensii și asistență medicală, atingând un total de 200 de miliarde euro. Cu toate acestea, experții observă o alocare sporită pentru investiții, ceea ce generează un risc de majorare a datoriei publice.

Ministrul finanțelor a prezentat câteva detalii. Investițiile vor primi 126,7 miliarde euro, cu 10 miliarde mai mult decât anul trecut, fiind direcționate către dezvoltarea infrastructurii rutiere, poduri, creșe, școli și spitale. Totodată, guvernul va aloca 35 de miliarde pentru infrastructura de transport. Până în 2029, se prevăd investiții de 166 de miliarde euro.

Experții se întreabă care va fi impactul acestor alocații suplimentare asupra datoriei publice. În prezent, datoria publică a Germaniei reprezintă 63% din PIB, un nivel considerat acceptabil pentru standardele europene. Totuși, anul viitor, guvernul va finanța prin împrumuturi cheltuieli de 90 de miliarde euro. Dacă se adaugă și alocațiile pentru infrastructură, suma împrumuturilor va ajunge la 174 de miliarde euro.

Curtea de Conturi germană exprimă îngrijorare referitoare la posibilitatea intrării într-o spirala a datoriei. Un raport al instituției evidențiază situația unui stat care imprumută un euro din fiecare trei cheltuiți, departe de o gestiune financiară stabilă.

Economiștii critică guvernul pentru utilizarea separată a fondului de infrastructură pentru finanțarea diverselor proiecte. Au existat solicitări ca investițiile să reprezinte minimum 10% din totalul cheltuielilor bugetare pentru a evita transferurile de fonduri către fonduri speciale. Experții Institutului pentru Economia Germană subliniază că o mare parte din sumele cheltuite de Fondul pentru infrastructură nu se califică drept investiții suplimentare.

Investițiile în infrastructură de anvergură sunt finanțate din fonduri speciale. Acest model a fost observat și la cheltuielile de sănătate, în valoare de 6 miliarde euro, suportate din surse extrabugetare.

În context, România a avut cândva un sistem similar cu fonduri speciale, însă a renunțat la acesta din cauza lipsei de transparență.

De notat că proiectul legislativ pentru anul 2026 este în discuție în Parlamentul german, evidențiindu-se o planificare corespunzătoare.

OECD a publicat o prognoză preliminară, evidențiind un nivel record de taxe vamale medii pentru importurile în SUA (19,5%), cel mai înalt din 1933 conform raportului.

Economia globală a demonstrat reziliență în fața provocărilor recente. Estimările sugerează o rată de creștere globală de 3,2% în acest an, față de 3,3% în 2024.

Prognoza OECD indică o reducere a inflației în Germania la 2,1% anul viitor, dar și o creștere economică modestă de 0,3% în acest an. Posibil, investițiile suplimentare prevăzute pentru anul viitor vor influența pozitiv ratele de creștere.