Comisia Europeană a demonstrat o flexibilitate considerabilă în negocieri cu România, vizavi de reducerea deficitului bugetar. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, la Bruxelles la începutul săptămânii, s-a convenit o țintă de 8,4% din PIB pentru deficitul bugetar în acest an.

Această concesiune este importantă, având în vedere schimbările repetate ale țintelor deficitului bugetar din anul precedent. De exemplu, în iulie a.c., la ședința Ecofin, s-a relaxat ținta de la 7% la 7,7% din PIB, conform acordului anterior cu Comisia Europeană. Bugetul de stat pe anul curent a fost adoptat inițial cu un deficit de 7% din PIB.

Între iulie și septembrie a.c. România a convins Comisia Europeană să accepte un deficit de 8,4% din PIB.

Un aspect crucial este situația dificilă din 2024. Deficitul bugetar a atins valori semnificative în anul trecut, 8,65% (conform standardului cash) și 9,3% din PIB (conform variantei ESA).

Dezechilibrul financiar enorm din 2024 a plasat guvernul într-o poziție dificilă în ceea ce privește atingerea țintei asumate pentru acest an. Reducerea deficitului de la 7,9%, în 2024, la 7%, în acest an, este mult mai complexă decât reducerea deficitului de la 8,65% la 7%.

În ciuda acestui fapt, guvernul va reduce deficitul doar cu foarte puțin, de la 8,65% la 8,4% din PIB, conform înțelegerii cu Comisia Europeană. De fapt, deficitul nominal pentru acest an va fi mai mare decât cel din anul anterior, 159 miliarde lei (conform declarației premierului), față de 152,7 miliarde lei în anul precedent. Reducerea deficitului bugetar este modestă în 2025. O justificare parțială ar fi implementarea tardivă a măsurilor de ajustare bugetară.

Există speranța ca deficitul cash, de 9,3% din PIB, să fie redus, dar acest aspect va fi probabil clarificat doar la începutul anului viitor. Reducerea se bazează pe plata datoriilor statului din 2024 și evitarea întârziărilor în plata angajamentelor.

Nivelul deficitului convenit cu Comisia Europeană este esențial. Acest aspect influențează măsurile de reducere a deficitului și contribuie la refacerea încrederii României în ochii finanțatorilor internaționali și agențiilor de rating.

Mai sunt două aspecte notabile. În primul rând, premierul a confirmat o creștere continuă a cheltuielilor cu dobânzile. Această situație este anticipată, având în vedere scadența creditelor contractate recent.

Al doilea element este direcționarea investițiilor către fonduri europene. Procentul din PIB alocat investițiilor, 7,8%, sugerează un angajament, dar eficacitatea investițiilor depinde de impactul lor asupra economiei. Dacă nu generează creștere economică, nu se pot considera în totalitate utile.

Este important să observăm dacă flexibilitatea deficitului din acest an va stimula reducerea cheltuielilor publice și restructurarea administrațiilor locală și centrală. Premierul anunță o reducere a cheltuielilor locale cu 2 miliarde lei, dar concretul dat până în prezent nu confirmă seriozitatea acestor măsuri.