Există riscul de stagnare economică, pe care trebuie evitat, iar pentru asta este necesară stabilitate politică și guvernamentală, corectarea dezechilibrelor bugetare și financiare, a avertizat joi Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor, la evenimentul „IMM-urile, oxigen pentru România”.

Stagnarea economică, asociată cu o inflație ridicată și creșterea șomajului, este foarte periculoasă, reducând puterea de cumpărare și diminuând oportunitățile de angajare.

Prețurile cresc, dar salariile nu urcă la fel de repede, făcând economiile personale mai puțin valoroase.

Șomajul crește datorită scăderii cererii și a reducerii producției, deteriorând calitatea vieții și agravând problemele sociale.

Investițiile și inovația se blochează, companiile ezitând să dezvolte noi afaceri sau să extindă operațiunile din cauza incertitudinii financiare.

În situații de stagnare economică, politicile economice convenționale nu mai funcționează: încercarea de a combate inflația prin creșterea dobânzilor agravează stagnarea, iar relaxarea măsurilor pentru stimularea economică inflamează inflația.

Economiile naționale devin vulnerabile la deprecierea monedei și la valuri de insolvențe.

„Inflația de 9,9% din august nu este punctul maxim. Se preconizează o creștere suplimentară!”

Stagnarea economică face recuperarea mult mai dificilă și are efecte de durată și complexe atât pentru state, cât și pentru cetățeni.

Folcuț a prezentat un tablou îngrijorător al economiei:

„Creșterea inflației este declanșată de măsurile fiscale adoptate. Iar nivelul de 9,9% din luna august nu este punctul maxim prognozat. Probabil vom asista la o creștere suplimentară. În acest context, ce așteptări putem avea în ceea ce privește reducerea dobânzilor în România, având în vedere deficitul bugetar, deficitul de cont curent și dezechilibrele financiare semnificative? Există și instabilitate politică, inflație ridicată și o rată a șomajului în creștere în contextul unei creșteri economice lenese.”

Folcuț a analizat și sectorul IMM-urilor: o treime sunt excluse de la finanțare bancară

„Sectorul IMM-urilor cuprinde peste 931.000 de companii, dar o treime sunt nebancabile datorită capitalului negativ. Productivitatea lor este de 26.000 euro per angajat, cu mult sub media UE și cu semnificativ sub cea a marilor corporații locale.”

„Sursele de finanțare pentru companiile românești preferă în majoritate fondurile proprii, creditele de la acționari sau creditul comercial. Există și companiile cu credite bancare, iar băncile concură pentru companiile eligibile.”

Creditare scumpă și riscuri sistemice sporite

Apetitul pentru credite scade, rata creditelor neperformante creștere (4,4% în martie 2025), iar restanțele la partenerii non-bancari au crescut cu 22% recent. Numărul companiilor aflate în insolvență depășește 24.500, evidențiind dificultăți de lichiditate grave.

Sectorul bancar din România are nevoie de reforme urgente, de stabilitate politică și de corectarea dezechilibrelor macroeconomice pentru a stimula creditarea și redresarea economică. Fără aceste condiții, costurile cu finanțarea rămân ridicate, accesibilitatea creditelor este afectată și riscurile sistemice sunt din ce în ce mai mari.

Circumstanțele actuale impun autorităților și mediului privat o strategie clară pentru a asigura suportul financiar necesar atât pentru dezvoltarea IMM-urilor, cât și pentru stabilitatea economică națională în viitor.