Şeful statului admite implicarea SRI în decizii politice şi economice
Şeful statului a recunoscut, într-o intervenție la un post de televiziune, că Serviciul Român de Informaţii a avut o influenţă în deciziile politice şi economice ale ţării.
„Să fim cinstiţi, SRI a influenţat deciziile noastre politice şi economice. Persoana care conduce SRI deţine o mare putere în stat.
Desigur, trebuie să ne concentrăm pe două aspecte principale.
Şeful statului: Serviciile de informaţii aveau informaţii despre candidatul Georgescu
Preşedintele a declarat că serviciile de informaţii româneşti aveau informaţii prealabile despre fostul candidat la preşedinţie, Călin Georgescu. Totuşi, acţiunea sa politică, susţinută prin metode inovatoare, a fost prea rapidă, îngreunând intervenţia serviciilor.
Președintele României a confirmat că informațiile despre candidat au fost cunoscute de către serviciile de informații.
„Serviciile aveau informații despre Georgescu, dar modul neașteptat în care a fost susţinut politic, într-un interval scurt, a făcut imposibilă intervenţia”, a declarat președintele.
Şeful statului: Sondajul cu AUR la 40% reflectă realitatea
Şeful statului consideră sondajul relevant, în care Alianţa pentru Unirea Românilor obţine un scor de 40%.
„Sondajul reflectă o realitate. Mai multe studii arată o similaritate. Însă, mai degrabă decât favorizarea AUR, văd dezamăgire şi neîncredere faţă de partidele aflate la guvernare”, a declarat preşedintele.
El a subliniat importanţa reconcilierii.
Şeful statului despre anularea alegerilor: Toți au greşit, inclusiv fostul președinte
Președintele a declarat că decizia de anulare a alegerilor a fost eronată, implicaţi fiind toţi factorii, inclusiv fostul preşedinte.
„Desigur, toţi au greşit, inclusiv Klaus Iohannis. Însă recunosc curajul unor decizii, luate de Curtea Constituţională”, a spus şeful statului. „Ceea ce se întâmplat a fost o situaţie grea, dar decizia finală a fost extrem de curajoasă.”
Şeful statului nu consideră necesar un act de demisie din partea premierului, în cazul în care măsurile vor fi declarate ilegale.
Referitor la demisia premierului în cazul în care măsurile vor fi considerate neconstituționale, şeful statului a răspuns categoric: „Nu este cazul.”
Şeful statului: Am ales să rămân în țară
Preşedintele a explicat că a decis să nu participe la summit-ul ONU.
„Am considerat că prezenţa mea în ţară este mai importantă.”, a declarat președintele.
Desecretizarea CSAT-ului, la momentul oportun
Şeful statului a declarat că România are informaţii şi investigaţii în curs, care sprijină anularea alegerilor din 2024, adăugând că situația lui Călin Georgescu nu s-a datorat unor condiţii izolate.
A dat exemplul unui raport extern care evidenţiază acţiuni suspecte.
Noua strategie de securitate, adaptată la provocările actuale
Şeful statului anunţă elaborarea unei noi strategii de securitate naţională, pentru a fi prezentată Parlamentului într-un termen legal.
„Strategia ține cont de situația actuală internațională, prin consultarea cu toate instituțiile relevante.”, a explicat președintele.
Securitate cibernetică vs. dezinformare: România are nevoie de un efort mai mare
Președintele a comentat despre securitatea cibernetică spunând că, deşi România evoluează, la capitolul dezinformare este în spatele Rusiei.
El a făcut referire la un număr mare de atacuri cibernetice în timpul ultimelor alegeri.
Partide suveraniste şi influenţa Rusiei
Președintele a observat indicii că unele partide suveraniste din România sunt influențate de Rusia.
A făcut referire la informațiile furnizate din surse oficiale, dar a specificat că o analiză completă nu este disponibilă încă.
Riscul ca conflictul să se extindă: extrem de redus
Şeful statului estimează un risc redus ca conflictul să se extindă dincolo de Ucraina.
Președintele a subliniat că acțiunile militare pot degena într-un conflict mai larg și a evidențiat o intensificare a unității europene în fața presiunilor externe.
Rusia, provocarea hibridă şi modelul democratic
Şeful statului afirmă că Rusia a iniţiat un război informaţional împotriva Occidentului, încercând să submineze democraţiile.
El a subliniat importanţa securităţii europene şi a ordinii internaţionale pentru prosperitatea globală şi a menţionat eforturile Rusiei de a compensa deficite militare prin acțiuni de influenţare a opiniilor publice.
În concluzie, preşedintele a exclus un atac direct al Rusiei asupra NATO, dar a subliniat necesitatea de a răspunde provocărilor hibride, fără a abandona valorile democratice.