Companiile energetice de stat semnalează o problemă majoră, avertizând că politicile actuale, prin obligarea la transferul a 90% din profit către bugetul de stat, pun în pericol investițiile esențiale pentru sectorul energetic. Reprezentanții sectorului afirmă că aceste decizii au efecte „distructive” asupra securității energetice naționale.

„Statul este adesea un impediment major în dezvoltarea sectorului energetic. Impune prea multe restricții propriilor companii. Ar fi suficient ca statul să nu se implice în conducerea companiilor de stat, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Oltenia, Elcen”, a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie din România (HENRO), la conferința „Energia în priză” organizată de ziarul Bursa.

„Sperăm să transmitem un mesaj clar acționarului majoritar, statul: deși asigurăm peste 70% din capacitatea de producție a țării, statul este uneori propriul său inamic în cadrul companiilor. Investițiile, care ar trebui să stimuleze economia și să fie principalele obiective ale statului, sunt dificile de realizat de companiile cu capital de stat.”

O companie de stat finalizează o investiție de două ori mai lent

Potrivit lui Vlăsceanu, când statul are nevoie de resurse, apelează la profitul companiilor energetice, iar peste 90% din profit este direcționat către dividende.

• „Nu mai menționez intervențiile, pe care le cunoașteți foarte bine, în conducerea managerială a unor companii.”
• „De asemenea, legislația privind achizițiile publice creează dificultăți extraordinare, în special pentru companiile din sectorul energetic.”
• „Sunt numeroase greutăți pe care statul le creează propriilor companii. Am încercat să le aducem la cunoștință, prin scrisori repetate, dar observăm că ajung pe masa unui ministru, secretarului de stat sau altor persoane, unde rămân fără rezultate concrete.”

Totodată, Vlăsceanu subliniază întârzierile semnificative la investițiile companiilor de stat. În timp ce o companie privată poate finaliza un proiect eolian în 4-5 ani, companiilor de stat le ia peste 10 ani din cauza birocrației.

„Mesajul este să ne lase în pace”

Ea a mai spus că suma virată de producătorii de energie către bugetul de stat, prin supraimpozitare în perioada 2022-2025, ar fi trebuit să acopere toate datoriile statului către furnizorii de energie în cadrul schemei de plafonare-compensare.

Cu toate acestea, statul are încă datorii de 8 miliarde de lei către furnizorii de energie.

• „Situația din sectorul energetic ar fi fost complet diferită dacă s-ar fi realizat investițiile – pentru că banii erau disponibili – la momentul potrivit.”
• „Politicienii se bucură de obținerea acestor fonduri ușor, dar pe termen lung, efectul este devastator pentru piața energetică și securitatea energetică. Acesta este efectul guvernării de 35 de ani.”
• „Mesajul este să ne lase în pace. Cât mai puțină intervenție în activitatea acestor companii”, a concluzionat reprezentanta HENRO.

Statul român a beneficiat cel mai mult de pe urma creșterii prețurilor la energie

Statul român a încasat 80 de miliarde de lei între 2022 și 2024 din scumpirea energiei și continuă să încaseze din TVA, dividende și taxe din sectorul energetic, potrivit datelor Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Viorel Tudose, directorul general al furnizorului Getica 95, a explicat impactul majorării TVA asupra facturilor. Mărirea TVA a avut un impact de 47 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă 4,7 lei pentru o factură medie de 100 kWh (4,7 bani pe kWh).

„Am auzit politicieni spunând „hoții de furnizori”. Dar măi fraților, știți cât a fost impactul măririi TVA pe lună de iulie per MWh? Cine a calculat asta? Concomitent cu mărirea contribuției la cogenerare și la distribuție, cu mărirea accizei? Impactul per MWh, vorbind în contorul Getica 95, a fost de 47 de lei. Deci, unde sunt hoții de furnizori? Cine a crescut prețul? Cine a fost beneficiarul real al plafonării? E foarte ușor să arunci cu vorbe”, a declarat Tudose.