Italia, Croația, Africa de Sud, Irlanda și Polonia sunt exemplele de modele de care guvernul spune că s-a inspirat. Cum se compară situația conform unei analize transfrontaliere despre pensii, realizată de HotNews în colaborare cu publicații din diverse țări?
- Acest material a fost dezvoltat în cadrul proiectului european PULSE, o inițiativă menită să promoveze colaborările jurnalistice transfrontaliere. Contribuitori: Adrian Vasilache – HotNews.ro (România), Marina Kelava – H-Alter.org (Croația), Maria Delaney – The Journal Investigates (Irlanda), Oscar Gimenez Fernandez – El Confidencial (Spania) și Tsvetelina Sokolova – Mediapool.bg (Bulgaria).
În Croația, deși țara a fost folosită ca argument de către Guvernul României pentru a limita retragerile din fondurile de pensii private, realitatea diferă față de explicațiile oficiale ale Palatului Victoria deoarece în Croația aceste sume nu sunt impozitate. În România, totuși, acestea sunt supuse impozitării.
La noi, legislația recentă prevede că beneficiarii pot retrage maximum 30% din fondurile acumulate în Pilonii II și III de pensii.
Modelul croat
Reforma sistemului de asigurări sociale a început în 1999 în Croația, ducând la modificări în modul de finanțare a pensiilor pentru viitori pensionari, conform publicației H-Alter.org.
Sistemul croat de pensii se structurează pe trei piloni:
- asigurarea obligatorie de pensii pe bază de solidaritate între generații (pilonul I),
- asigurarea obligatorie de pensii pe bază de economisire individuală capitalizată (pilonul II),
- asigurarea voluntară de pensii, bazată pe economisire personală capitalizată (pilonul III).
Pilonii I și II sunt obligatorii, în timp ce pilonul III implică contribuții voluntare. Implementarea noului sistem a început la 1 ianuarie 2002.
„Rata totală de contribuție pentru asigurarea obligatorie (pilonii I și II) este de 20% din salariul brut, din care 15% pentru Pilonul I și 5% pentru Pilonul II”
Doar 27% dintre croați economisesc pentru Pilonul III
Contribuțiile pentru Pilonul III sunt voluntare, iar suma de contribuție este optională. De asemenea, membri pot contribui la mai multe fonduri de pensii voluntare. Statul sprijină aceste contribuții prin subvenții, acoperind 15% din sumă sau maximum 99,54 de euro anual. Pentru a beneficia de beneficiile maxime, contribuția anuală trebuie să fie de aproximativ 663,61 de euro.
Conform datelor din 2024, doar 27% dintre persoanele active din Croația economisesc în Pilonul III, totalizând 463.365 de persoane sau 12% din populație.
Plățile din Pilonul II pot include: plăți pe durata vieții și plăți temporare parțiale (15%).
În Pilonul III, fondurile pot fi accesate cel mai devreme la vârsta de 55 de ani (sau 50 de ani dacă au fost înscriși anterior anului 2019), indiferent dacă persoana este pensionată sau angajată. Se poate face o plată unică de maximum 30% din fondurile disponibile în contul personal.
Situația în Irlanda: beneficiați de scutire fiscală pentru contribuții și sume forfetare de până la 200.000 de euro
Irlanda a fost menționată în motivele Guvernului Bolojan. În această țară, majoritatea persoanelor pot solicita pensie de stat la vârsta de 66 de ani.
Pe lângă pensia de stat, 67% dintre angajați au acoperire prin pensii ocupationale, potrivit datelor din decembrie 2024 ale Oficiului Central de Statistică (CSO).
Majoritatea participanților cu pensii au doar o pensie ocupatională (69%), 11% au doar pensie personală, iar alții beneficiază de ambele (21%).
Contribuțiile pentru fondurile de pensii private depind de schemă și deciziile angajatului. Există facilități fiscale pentru astfel de contribuții, în funcție de vârsta contribuabilului.
Veniturile din pensiile private sunt supuse impozitului, ca și impozitul pe venit obișnuit. Totuși, contribuțiile pentru pensii, precum și câștigurile, sunt deductibile fiscal. Sumele forfetare de la pensionare beneficiază de reguli fiscale specifice.
Persoanele pot primi o scutire fiscală de până la 200.000 de euro pentru sumele forfetare, iar impozitul se aplică pentru sumele depășind această limită, după cum urmează:
- De la 200.001 € până la 500.000 € se impozitează cu 20%;
- Pentru sumele peste 500.000 €, impozitul este de 40%.
Pentru pensiile publice, atât cele contributive, cât și cele necontributive, se aplică impozit, cu unele excepții privind scutirile fiscale.
Situația în Spania: Retragerile mari pot genera impozite semnificative
La sfârșitul anului 2024, în Spania existau 10,2 milioane de conturi active în fondurile de pensii private, conform datelor de la asociația administratorilor de fonduri Inverco.
Numărul de conturi nu indică neapărat același număr de persoane, deoarece un individ poate deține mai multe conturi. În total, ar exista aproximativ 8 milioane de participanți unici, conform estimărilor sectorului financiar.
Cât de mult se pot retrage și cum sunt impozitate fondurile din pensiile private?
Nu există o limită fixă pentru sumă. Economiile din pensii pot fi accesate la vârsta de 65 de ani. În planurile individuale, retragerile pot fi făcute după 10 ani, dar de la 2025, această posibilitate se va limita la contribuțiile efectuate până în 2015 din cauza unei modificări legislative.
Retragerile totale sau parțiale pot fi realizate, însă, din motive fiscale, este recomandat să se opteze pentru plăți periodice sau rentă viageră.
Contribuțiile la planurile de pensii sunt deductibile fiscal, însă în momentul retragerii, fondurile și câștigurile sunt supuse impozitului pe venit. Plățile pot fi eșalonate sau sub forma unei rente viagere, fără limite stabilite, dar sunt impozitate conform IRPF.
Pensiile publice sunt finanțate prin contribuții sociale, plătite atât de angajat, cât și de angajator, cu reguli și taxe aplicate conform legislației locale.