Guvernul a aprobat vineri, prin memorandum, o listă cu 17 companii de stat, care vor fi supuse unui proces de reformă. La finalul acestuia, se va stabili care dintre acestea vor fi reorganizate prin fuziune, divizare, transformare sau vor fi lichidate. Premierul Ilie Bolojan a anunțat un obiectiv principal pentru anul următor: o planificare bugetară mai eficientă, astfel încât bugetele companiilor publice să fie aprobate în primul trimestru al anului, imediat după bugetul de stat, cu ținte clare pentru responsabili.

„Prin memorandum, se clarifică rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformare, astfel încât, după finalizarea etapelor, putem identifica companiile care vor fi listate suplimentar pe bursă, cele menținute în activitate cu reforme pentru a fi mai competitive și a oferi servicii de calitate, sau cele care vor fi lichidate”, a precizat vineri premierul Ilie Bolojan, la finalul ședinței guvernamentale.

El a menționat un set de 17 companii propuse de ministerele competente în această fază a reformei unităților de stat, exemplificând cu: Tarom, Metrorex, CFR Călători, CFR SA, Societatea Electrocentrale Craiova, Electrocentrale București și Complexul Energetic Valea Jiului.

„Luni dimineața vom avea o întâlnire inițială cu responsabilii din fiecare minister, în colaborare cu agenția de monitorizare a performanței (n.a. AMEPIP), pentru a evita situații precum cele din anul curent, când bugetele erau aprobate în a doua jumătate sau spre sfârșitul anului. În anul următor, bugetele acestor companii vor fi aprobate imediat după bugetul de stat, în primul trimestru, cu obiective clare și măsuri precise pentru îmbunătățirea performanței,” a afirmat acesta.

Primele 17 companii de stat în procesul de reformare

Ulterior, Guvernul a furnizat detalii despre acest memorandum, propus de vicepremierul Oana Gheorghiu și elaborat în colaborare cu ministerele de resort, inclusiv lista celor 17 companii de stat ce vor fi supuse reformei.

• 1. Societatea Electrocentrale Grup SA
• 2. Societatea Electrocentrale București SA
• 3. Societatea OIL Terminal SA
• 4. Compania Națională pentru Controlul Cazanurilor, Instalatiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR – SA)
• 5. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă S.A”
• 6. ROFERSPED S.A – filială a CFR Marfă
• 7. C.F.R- I.R.L.U. S.A – filială a CFR Marfă
• 8. Societatea de Administrare a Activelor Feroviare S.A.A.F – S.A
• 9. Societatea Feroviară de Turism S.F.T – C.F.R – S.A
• 10. Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R – pre-insolvență
• 11. Compania Națională de Căi Ferate C.F.R SA
• 12. Societatea Telecomunicații CFR S.A
• 13. Tipografica Filaret S.A – filială a CNCFR S.A
• 14. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători S.A”
• 15. Societatea de Reparații Locomotive C.F.R – S.C.R.L Brașov – filială a CFR Călători
• 16. Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A
• 17. Compania „TAROM”

Societatea PETROTRANS SA este în faliment și a fost propusă pentru analiză de către Ministerul Energiei în cadrul Comitetului pentru clarificarea situației patrimoniale.

Selecția celor 17 companii a fost realizată în funcție de prioritățile și strategiile sectoriale, urmând ca analiza lor să se facă în contextul unei viziuni strategice integrate a economiei naționale, coordonată de Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, și bazată pe criterii obiective, stabilite prin lege.

Pașii procesului de evaluare includ:

• 1. Colectarea datelor actuale de către ministere și completarea acestora cu informații din SAF-T furnizate de Ministerul Finanțelor
• 2. Evaluarea performanței companiilor de către AMEPIP, pe baza indicatorilor financiari, operaționali și de guvernanță, conform OUG 109/2011 și modificărilor ulterioare
• 3. Consolidarea și corelarea recomandărilor în cadrul Comitetului Național pentru Reforma 9 (CNR9)

Rolul Oanei Gheorghiu în procesul de reformă

Memorandumul stabilește clar, pentru prima dată, rolurile instituțiilor implicate în reforma companiilor de stat și mecanismul de coordonare și monitorizare, în conformitate cu o viziune strategică integrată, menită să consolideze poziția statului în domeniile economice considerate esențiale.

De asemenea, documentul întărește atribuțiile AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice și introduce un mecanism interministerial pentru coordonarea, urmărirea și accelerarea procesului de reformare.

„Obiectivul este un proces eficient, profesionist și transparent, care să conducă la decizii corecte privind listarea, reorganizarea sau restructurarea companiilor de stat, în beneficiul economiei și al cetățenilor, în concordanță cu angajamentele din PNRR. Restructurarea este complexă, fiind necesar să rezolvăm problemele surselor datoriilor, condițiile de muncă și calitatea serviciilor pentru cetățeni. Avem un orizont foarte strâns, până în august 2026, ceea ce impune un ritm alert. Este esențial să construim un mecanism pentru continuarea procesului și după această perioadă, pentru a spori eficiența și transparența”, a declarat Oana Gheorghiu.

Rolul comitetului condus de Oana Gheorghiu

Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), coordonat de vicepremier, va avea responsabilitatea de a organiza și supraveghea analiza, evaluarea și execuția reformei în sectorul public, menținând responsabilitatea fiecărui minister și agenție în parte.

Comitetul va propune o metodologie unitară de analiză a performanței întreprinderilor, aplicabilă tuturor ministerelor și companiilor, incluzând indicatori financiari, non-financiari, operaționali și strategici; va coordona transmiterea datelor relevante și va valida analizele pentru listări și restructurări, consolidând concluziile într-un raport final pentru Guvern.

Structura va centraliza și analiza informațiile, va formula diagnostice și va propune măsuri pentru fiecare companie, cum ar fi listarea, menținerea cu reforme, reorganizarea sau divizarea, și va transmite recomandări Guvernului pe baza analizelor și a sugestiilor AMEPIP.

De asemenea, va monitoriza implementarea măsurilor aprobate, va raporta periodic și va preveni întârzierile sau riscurile în reformă, asigurând un proces continuu și transparent.

Comitetul menține dialog tehnic continuu cu AMEPIP pentru armonizarea metodologiilor, avizarea reorganizărilor și verificarea conformității legislative, asigurând coerența procesului de guvernanță corporativă a statului și evaluarea intersectorială în domenii precum energie, transport și industrie.

CNR9 acționează ca un mecanism de coordonare între ministere, consolidând informațiile, monitorizând progresul și intervenind pentru rezolvarea blocajelor. Rolul principal al comitetului este de a sustine AMEPIP și de a garanta integrarea corectă a analizei tehnice în deciziile guvernamentale și de a asigura finalizarea proceselor de reformare.