Comunicatul INS referitor la evoluția Produsului Intern Brut din acest trimestru indică o economie cu creștere moderată, într-un context global complex și cu distorsiuni interne evidente. PIB-ul a crescut cu 1,6% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Practic, economia avansează sub nivelul potențial și sub obiectivele bugetare.

Serie ajustată sezonier reprezintă o versiune „refacută” a datelor economice, eliminând efectele sezoniere – variațiile recurente anuale. De exemplu: în agricultură, producția crește vara și toamna; construcțiile înregistrează scăderi iarna; în retail, vânzările ating vârfuri în decembrie; în industrie, fabricile se opresc în perioadele de concedii de vară.

În perioada ianuarie–septembrie 2025, creșterea a avut un ritm și mai moderat: +0,8% pe serie brută, respectiv +1,4% ajustată sezonier. Acest lucru confirmă că România se află într-o fază de încetinire economică, nu de recesiune, dar cu riscuri evidente.

Care sunt principalele surse ale creșterii economice? Construcțiile stimulează economia, industria încetinește

INS evidențiază clar ce industrii au contribuit la evoluția PIB:

Construcțiile: +0,5 puncte procentuale. Activitatea de construcții a crescut cu 8,5%, într-un ritm foarte intensiv. Sectorul continuă să fie beneficiarul principal al investițiilor publice și al proiectelor finanțate din fonduri europene.

Agricultura: +0,2 puncte procentuale. Volumul de activitate a crescut cu 6,8%, un rezultat pozitiv după ani dificili marcați de secetă.

IT&C (tehnologia informației și comunicații): +0,2 puncte procentuale. Sectorul digital înregistrează o creștere de 2,9%, menținând tendința pozitivă, chiar dacă într-un ritm mai încet decât în anii anteriori.

Impozitele și taxele nete pe produs: +0,3 puncte procentuale. Înseamnă că statul a colectat mai mult din TVA, accize și alte taxe. Creșterea volumului este de 2,9%.

Factorii care au redus dinamica economică:

Serviciile profesionale, științifice și administrative: –0,3 puncte procentuale. Volumul a scăzut cu 3,7%, aceste activități fiind sensibile la încetinirea investițiilor private.

Industria: –0,1 puncte procentuale. Declin de 0,4% – ce confirmă probleme structurale, dificultăți în ordine externă și costuri ridicate de producție.

Sectoare neutre (nu influențează PIB-ul):

Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele — creștere de 0,1%, dar ritmul este prea lent pentru a avea impact major.

Tranzacțiile imobiliare — stagnare totală.

Administrația publică, sănătatea, educația — scădere de 0,1%, un mic recul.

Intermedierea financiară și asigurările — reducere de 0,6%.

INS analizează și Produsul Intern Brut din perspectiva utilizărilor (consum, investiții, exporturi).

Consumul populației: +0,5%. Contribuția la creșterea PIB-ului este modestă, de +0,3 puncte procentuale. Creșterea lentă reflectă un context de inflație persistentă la servicii, scădere a încrederii consumatorilor și decelerare a creditării.

Consumul public a înregistrat o scădere. Consumul individual al administrațiilor publice a redus cu 1%, având o contribuție negativă de –0,2 puncte procentuale la PIB.

Acest fenomen este influențat de pachetul de măsuri fiscale și de strategia de limitare a cheltuielilor pentru a gestiona deficitul bugetar excesiv.

Investițiile (formarea brută de capital fix): +4,6%. Reprezintă cel mai puternic motor al economiei, cu o contribuție de +1,2 puncte procentuale. Explicația este simplă: investițiile publice rămân ridicate, datorită fondurilor europene, PNRR și proiectelor de infrastructură.

Exporturile nete: impact negativ major, cu o contribuție de –0,8 puncte procentuale. În timp ce exporturile cresc cu 3,7%, importurile avansează mai rapid, cu 5,1%.

Atunci când importurile depășesc creșterea exporturilor, economia pierde valoare în exterior, ceea ce determină scăderea PIB-ului din cauza exportului net negativ.

Economia nu se află în recesiune, dar își încetinește progresiv ritmul. Creșterea de +1,4% pe seria ajustată sezonier, deși este pozitivă, nu este suficientă pentru consolidarea bugetară, alinierea la standardele UE sau majorarea veniturilor reale.

De asemenea, datele recente indică o dependență semnificativă de investițiile publice. Construcțiile și proiectele investiționale sunt principalele surse ale creșterii, iar dacă finanțarea PNRR sau alte surse publice se reduc, economia riscă să își piardă motorul intern.