Guvernul va decide nivelul salariului minim pentru anul viitor până înainte de Sărbătoarea Crăciunului, a declarat miercuri premierul Ilie Bolojan, după ședința Consiliului Național Tripartit de la Palatul Victoria. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a menționat că „inițial, premierul și-a exprimat intenția de a menține salariul minim pe economie la același nivel”, o măsură considerată de sindicalist prejudiciabilă bugetului și susceptibilă de a stimula evaziunea fiscală. Patronatele au susținut păstrarea salariului minim brut la nivelul actual de 4.050 de lei lunar.
Tematica principală a consultărilor de miercuri, de la Palatul Victoria, a fost stabilirea cuantumului salariului minim brut garantat pentru anul următor, în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care au participat oficiali ai Guvernului, patronate și sindicate.
„Premierul Ilie Bolojan a declarat că majorarea salariului minim ar susține puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă poate avea consecințe adverse. Prim-ministrul a subliniat riscul alimentar al spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra afacerilor mici, lucru care ar putea conduce la reducerea locurilor de muncă în domenii precum HORECA, industria mobilei și sectorul ușor, precum și majorarea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar”, a transmis Guvernul.
Deși patronatele au susținut păstrarea salariului minim brut la 4.050 lei pentru a evita concedierile, sindicatele au solicitat o creștere de cel puțin 300 de lei, adică la 4.350 de lei, pentru a contracara impactul inflației și creșterii fiscale asupra puterii de cumpărare.
După ședința Consiliului Tripartit, reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor au făcut declarații pentru a-și expune pozițiile privind salariul minim.
Sindicalist: Am semnalat premierului percepția că urăște angajații
Bogdan Hossu, liderul sindical Cartel Alfa, a declarat că „inițial, premierul și-a exprimat opinia pentru menținerea salariului minim garantat în plată”. Potrivit acestuia, o astfel de măsură „aduce prejudicii bugetului de stat”.
„Am evidențiat faptul că intenționează să legifereze evaziunea fiscală. A avea o treime din salariați plătiți la salariul minim înseamnă lipsa unei creșteri economice durabile și indică evaziune fiscală, în special din partea întreprinderilor mici și mijlocii interesate să maximizeze profitul”, a afirmat Hossu.
Liderul sindical spune că i-a transmis premierului percepția colegilor săi despre conducerea Executivului.
„L-am atenționat pe premier că percepția răspândită de colegii mei este că domnia sa ar avea sentimente negative față de salariați și cetățeni, iar măsurile sunt tendențios adoptate pentru a-i indepărta și pentru a proteja în principal companiile private și cele de stat”, a precizat Bogdan Hossu.
Trei alternative de salariu minim propuse de BNS
Și Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), a menționat că a propus trei variante pentru creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026.
„Prima variantă presupune o creștere la 4.350 de lei, corespondentă procentului minim de pondere în economia națională prevăzut în legislație, conform formulei de calcul, iar deducerea fiscală ar fi redusă de la 300 la 200 de lei”, a explicat Dumitru Costin.
Liderul sindical a reamintit că „BNS a solicitat anul trecut eliminarea deducerii fiscale de 300 de lei, considerată problematică, ce a favorizat salariul minim pentru mulți angajați”.
„Am constatat ipoteze economice inadecvate, precum situația în care, la Poșta Română, dintre 20.000 de angajați, peste 14.000 sunt plătiți cu salariu minim indiferent de atribuții, calificare sau complexitate, toți fiind tratați identic, ceea ce afectează competitivitatea și echitatea”, a spus Costin.
De asemenea, a propus creșterea salariului minim la 4.500 de lei brut, concomitent cu eliminarea completă a deducerii fiscale de 300 de lei, pentru a crește venitul net al salariaților.
Cea de-a treia variantă presupune menținerea salariului minim la același nivel, cu condiția transferului a 4,75% din contribuția angajatorului către sistemul de pensii, în locul contribuției de la salariat, conform liderului BNS.
Cine suferă dacă salariul minim nu crește, conform ministrului PSD al Muncii
Florin Manole, ministrul PSD al Muncii, a explicat că „PSD sprijină majorarea salariului minim și va continua să o susțină până la decizia finală”.
„În cazul în care salariul minim nu va crește, circa 2 milioane de cetățeni cu venituri între 4.050 și 4.500 de lei ar avea de suferit în fiecare lună, riscând să-și piardă puterea de cumpărare. În plus, statul ar pierde venituri din taxe și impozite, în valoare de miliarde de lei”, a precizat oficialul.
Patronate: Creșterea salariului minim ar putea avea efecte negative
Reprezentanții IMM România au afirmat că o cercetare realizată pe peste 2000 de întreprinderi mici și mijlocii indică faptul că o majorare a salariului minim ar conduce la falimentul a aproximativ 15% dintre aceste firme.
„Majorarea salariului minim conduce, de obicei, la majorarea întregului pachet salarial, ceea ce amplifică cheltuielile companiilor. Ca urmare, unele firme n-ar mai putea face față. Conform studiului nostru, 14,7% dintre antreprenori afirmă că ar fi nevoiți să-și închidă activitatea, iar ceilalți ar reduce investițiile sau ar pierde competitivitatea”, a explicat Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al IMM România.
A mai avertizat că România are unul dintre cele mai scăzute procente de forță de muncă în sectorul privat din Uniunea Europeană, cu doar 13,2%, în timp ce în țări precum Danemarca acest procent este dublu.
„Având cel mai mic procent de angajați în sectorul privat, îl diminuăm și mai mult? În sectorul IMM, există aproximativ 2 milioane de salariați”, a recunoscut reprezentantul IMM România.
Un alt membru al organizației, Beniamin Lucescu, a menționat că a sugerat menținerea salariului la 4.050 de lei și amânarea deciziei pentru după analiza primelor șase luni ale anului viitor, pentru a evalua impactul creșterilor și al scumpirilor.
„Din punct de vedere economic, trebuie să putem susține plata acestor salarii. Până atunci, propunem conservarea nivelului actual, iar după primele șase luni, în funcție de situație, vom decide dacă putem permite o creștere”, a spus Lucescu.
Numărul de lucrători străini din țările non-UE care vor putea lucra în România în 2026
Reprezentanții Guvernului și partenerii sociali au mai abordat, în cadrul consiliului, și limitarea contingentului de muncitori din țările non-UE, acceptați în România pentru 2026. Un act normativ în acest sens va fi adoptat în următoarele săptămâni, conform anunțului Executivului.
De asemenea, s-a discutat despre proiectul de modificare a legislației în domeniul drepturilor de autor, reorganizarea Romsilva, precum și despre aspecte legate de resursele umane în domeniul sănătății și al asistenței sociale, precum și despre salarizare în învățământ.