România din 2025 reprezintă, simultan, una dintre cele mai conectate și, în același timp, cele mai deconectate țări din Uniunea Europeană, conform unei analize statistice. Pe de o parte, tehnologiile 5G, platformele digitale și aplicațiile cu inteligență artificială s-au integrat în viața cotidiană a milioane de persoane. Pe de altă parte, aproape un milion de români cu vârste între 16 și 74 de ani nu au folosit internetul în ultimele trei luni — echivalentul a circa 7% din populația adultă.
Jurnalistul Dan Popa transmite săptămânal, joi dimineața, newsletterul „EconoMix”. Pentru cei interesați de gestionarea finanțelor personale și pentru recomandări economice, se poate realiza abonarea aici:
Și, surprinzător, principala cauză pentru neutilizarea internetului nu este sărăcia, ci lipsa de utilitate: aproximativ 500.000 de persoane declară că nu au nevoie de internet. Pentru alții, motivele sunt mai sensibile, precum lipsa încrederii, temeri, dificultăți în utilizare sau, în unele cazuri, costuri excesive.
Cine sunt românii care nu utilizează internetul?
Statisticile identifică trei categorii de „neconectați”:
1) Cei care nu consideră util internetul (aproximativ 500.000 persoane)
Nu îl percep ca fiind relevant sau interesant. Pentru această categorie, lumea digitală reprezintă un lux, nu o nevoie obligatorie.
2) Cei care nu au încredere în online (aproximativ 45.000 persoane)
Ei opun rezistență activă utilizării internetului, fie din motive culturale, fie din cauza temerilor legate de informații false, furt de date sau de „prea multă tehnologie”.
3) Cei cu dificultăți în utilizare (aproximativ 350.000 persoane)
Pentru aceștia, internetul este considerat tehnic prea complicat. Barierele cognitive sunt mai importante decât cele financiare.
În plus, circa 83.000 de români menționează explicit costurile de conectare ca principal obstacol.
Ce activități realizează românii online? România conectată este o țară a comunicării
În contrast, cei care utilizează internetul sunt extrem de activi. Mediul online s-a transformat într-un spațiu pentru conversații, relaționare și schimb rapid de informații.
Activitățile predominante:
- Rețele sociale: 85,4%
- Apeluri vocale sau video: 83,3%
- Mesagerie instant: 77,5%
Rețeaua de internet continuă să reprezinte, în primul rând, infrastructura emoțională a țării.
Apoi, urmează consumul de informație: citirea știrilor: 63,2%, căutarea de bunuri și servicii: 58%, cercetări despre sănătate: 45,8%.
Femeile caută mai frecvent informații despre sănătate, în timp ce bărbații accesează mai des știri, conform datelor INS.
România și inteligența artificială: începutul unei noi diviziuni digitale
Un fapt surprinzător pentru 2025 este că 19,1% dintre utilizatorii de internet au folosit instrumente generative de inteligență artificială în ultimele trei luni.
Este un procent mic în valoare absolută, dar semnificativ pentru o tehnologie introdusă pe scară largă în ultimii 1–2 ani.
Care sunt principalele utilizări ale IA?
- 83,6% – scopuri personale
- 29,5% – scopuri profesionale
- 19% – pentru educație
Inteligența artificială devine, astfel, parte integrantă din rutina cotidiană.
Zonele în care se utilizează cel mai frecvent IA includ: București–Ilfov: 31,5%, Centru: 25%, Nord-Vest: 20,3%. La polul opus se află regiunile Sud-Vest Oltenia: 12,2% și Sud-Est: 12,5%.
Se conturează, astfel, o nouă diviziune digitală între regiunile care adoptă rapid cele mai noi tehnologii și cele care rămân în urmă.
Formarea online: România îmbrățișează educația digitală flexibilă
Numai 14% dintre utilizatorii de internet au folosit web-ul pentru activități educaționale în ultimele trei luni, ceea ce reflectă faptul că România utilizează internetul în principal pentru comunicare și nu pentru dezvoltare personală.
Totuși, cei care practică învățarea online preferă formate moderne:
- 72,9% tutoriale video, webinarii și manuale digitale
- 38,3% comunicare cu profesori și colegi
- 20% cursuri online structurate
Cei mai activi la învățarea digitală sunt tinerii între 16 și 34 de ani: 26,9%, în timp ce adulții între 35 și 54 de ani reprezintă 12,7%, iar seniorii până în 74 de ani doar 3,4%.
Sursă foto: Dreamstime.com
