Inflația anuală a rămas în noiembrie 2025 la 9,8%, menținându-se neschimbată pentru două luni consecutive, după un vârf de 9,9%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Este a doua lună consecutiv în care nivelul prețurilor se menține aproape de pragul de 10% — de patru ori mai mare decât în zona euro.
Menținerea stabilă a inflației indică faptul că nu mai este alimentată de cerere, ci de creșterea costurilor. În această situație, Banca Națională a României nu poate interveni direct pentru a controla evoluția prețurilor generate de costuri.
Jurnalistul Dan Popa transmite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Pentru cei interesați de finanțe personale și recomandări economice, se poate realiza abonament aici:
În timp ce Banca Națională menține dobânda de politică monetară la un nivel ridicat, reducând creditarea și consumul, prețurile continuă să înregistreze creșteri în domeniile în care politicile monetare standard nu pot interveni: energie, servicii și produse alimentare importate sau procesate intensiv.
Servicii – principalul motor al inflației (10,99%)
Observăm cel mai clar limita acțiunii BNR în această categorie. Creșterea prețurilor din sectorul serviciilor se situează la 10,99%, peste media generală. Nu este vorba despre servicii de lux, ci despre: bilete CFR: +18,6%, igienă și cosmetică: +17,9%, reparații auto: +16,3%, transport urban: +13,4% sau servicii medicale: +13,3%.
Aceste creșteri sunt generate de salarii în creștere, deficit de personal și scumpiri ale materialelor.
BNR poate încerca să reducă cererea, însă nu poate suplimenta personalul de la mecanici auto, conductori CFR sau medici, și nici să oblige companiile să devină mai eficiente.
De aceea, inflația în sectorul serviciilor este considerată cea mai „persistență” — și această formă de creștere a prețurilor predomină în economia românească în 2025.
Energie și bunuri nealimentare – domeniul unde inflația a scăpat de sub controlul oricărei bănci centrale
Prețurile medii pentru bunurile nealimentare cresc cu 10,73%, fiindînsă, o creștere alarmantă de +62,36% la energia electrică.
Aceasta explozie are loc după eliminarea schemei de plafonare, fiind o decizie fiscală, nu monetară.
Tot în această categorie se înscriu: energia termică: +18,8%, cărți și periodice: +10,2%, detergenți: +9,6%, medicamente: +5,5%, combustibili: +6%.
BNR nu stabilește tarifele reglementate, nu controlează accizele, nu gestionează distribuția de energie și nu poate opri scumpirile din lanțurile globale de aprovizionare.
În alte cuvinte, banca centrală combate o inflație provenită din factori exogeni, nu din cerere internă.
Produse alimentare – creșteri semnificative, scăderi limitate
Prețurile alimentelor cresc cu 7,64%, însă anumite categorii arată scăderi notabile: fructe proaspete: +15,1%, cafea: +20,5%, dulciuri: +13,8%, lapte: +11,2%, citrice: +9,9%, ouă: +9,4%, pâine: +9,8%.
Există și reduceri, dar acestea sunt limitate la categorii sezonale: cartofi: –9,7%, legume și conserve: –1,4%, fasole/leguminoase: –2,4%.
Problema prețurilor alimentare este structurală, România fiind un importator major, iar prețurile fiind influențate de condițiile climatice, costurile logistice, transport și taxe. În acest domeniu, autoritatea monetară nu are pârghii directe.
Perspectiva BNR
Potrivit scenariului principal al Băncii Naționale, nivelul anual al inflației IPC este prevăzut să scadă după creșterile bruște din toamna acestui an, generate de liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte din august.
Ca urmare a acestor șocuri, rata inflației a atins 9,88% în septembrie, marcând vârful perioadei, iar apoi se va reduce treptat până la 9,6% în decembrie. Se estimează că nivelurile ridicate ale inflației vor persista până în jumătatea anului următor, urmând ca, după încetarea efectelor acestor șocuri, rata anuală să scadă semnificativ — aproximativ 5 puncte procentuale în trimestrul III 2026.
Ulterior, procesul de dezinflație va fi accelerat de reducerea cererii și de ajustarea anticipațiilor inflaționiste. În aceste condiții, inflația anuală IPC este estimată la 3,7% la sfârșitul lui 2026, revenind în intervalul țintei în primul trimestru din 2027 și coborând la circa 2,9% în trimestrul III 2027, conform ultimului Raport asupra inflației publicat de Banca Centrală.