Comunicatul publicat de Institutul Național de Statistică privind cifra de afaceri din serviciile de piață oferite populației în octombrie 2025 trece adesea neobservat în fluxul zilnic de știri economice. Procentele sunt tehnice, formularea este austeră, iar indicatorul pare minor în comparație cu „vedetele” obișnuite – PIB, inflație, deficit bugetar. Totuși, aceste date indică o poveste esențială despre starea reală a consumului populației și despre faza în care se află economia României.
INS indică faptul că, în luna octombrie 2025, volumul serviciilor de piață oferite populației a înregistrat o scădere:
- cu 1,9% față de luna precedentă, conform seriei ajustate sezonier;
- cu 6,9% comparativ cu octombrie 2024.
În primele zece luni ale anului, declinul total depășește 2% față de aceeași perioadă din anul anterior. Singurul segment de servicii care a înregistrat o creștere a fost „coafură și alte activități de înfrumusețare”.
De ce acest indicator reprezintă un „termometru” eficient al economiei reale
Serviciile de piață prestate populației – hoteluri, restaurante, turism, servicii de înfrumusețare, spălătorii, activități recreative – se caracterizează prin faptul că sunt printre primele cheltuieli pe care gospodăriile le reduc atunci când veniturile reale sunt sub presiune.
Spre deosebire de consumul pentru bunuri de bază (alimente, utilități), aceste servicii reflectă disponibilitatea efectivă de a cheltui, nu necesitatea. Din acest motiv, reprezintă un indicator sensibil atât al încrederii și puterii de cumpărare a populației, cât și al percepției asupra perspectivelor viitoare.
Când aceste servicii scad lunar și anual în același timp, transmite clar mesajul: consumul discreționar se contractă.
Scădere generalizată, nu o problemă izolatată
Datele INS indică faptul că declinul nu este concentrat într-un singur domeniu:
- hoteluri și restaurante: -12% față de luna anterioară, -9,4% an/an;
- agenții de turism și tour-operatori: scăderi atât lunar, cât și anual;
- spălătorii și curățătorii: -7,8% față de anul precedent;
- jocurile de noroc și activitățile recreative înregistrează ușor teritoriu negativ anual (aproximativ 5%).
Atunci când scad și serviciile, în mod normal mai rezistente în perioade de criză, indică o ajustare profundă a comportamentului de consum.
Nu este doar un „efect sezonier”
INS prezintă atât seria brută, cât și seria ajustată sezonier. Se observă o scădere în ambele, ceea ce indică faptul că această tendință nu este explicată de vacanțe sau de variațiile de zile lucrătoare. În concluzie, nu este un simplu fluctuație statistică.
Seria ajustată reprezintă indicatorul utilizat de instituțiile financiare și analiști pentru a evalua tendințele reale, iar aceasta indică clar o contracție economică.
Legătura cu veniturile reale și inflația
Chiar dacă inflația s-a domolit față de vârful din 2022–2023, impactul acumulat asupra bugetelor gospodăriilor persistă. O parte semnificativă din creșterile salariale din ultimii ani a fost absorbită de costuri mai mari pentru locuințe, servicii esențiale și dobânzi mai mari.
Momentul actual reprezintă etapa a doua a ajustării: după o perioadă în care consumul a fost susținut artificial, gospodăriile devin mai prudente și reduc cheltuielile pe zona „non-esențială”.
Impactul asupra PIB și perspectivelor economice
Serviciile pentru populație reprezintă oComponentă considerabilă a valorii adăugate și a ocupării forței de muncă. O tendință de scădere prelungită în aceste domenii exercită presiune asupra economiei, afectând afacerile mici și mijlocii, amânând investițiile și generând o creștere mai modestă a PIB-ului în trimestrele viitoare.
Astfel, aceste date constituie un semnal timpuriu al unei încetiniri economice, înainte ca această tendință să fie vizibilă în cifrele de produs intern brut sau în statisticile de ocupare a forței de muncă.
Ce nu evidențiază comunicatul – dar se deduce între rânduri
Instituția nu face interpretări, însă datele sugerează clar: consumul populației nu mai reprezintă motorul de creștere al anilor anteriori, iar economia intră într-o etapă de normalizare după mai mulți ani de șocuri repetate.
Concluzia este clară: când cetățenii încep să renunțe la vacanțe, restaurante, servicii personale și activități recreative, economia transmite un semnal simplu: cheltuielile devin mai conștiente, iar ritmul creșterii devine mai fragil.
