„În România, conform Constituției și legislației, există două tipuri de referendum. Un referendum la nivel național, pe care îl poate iniția președintele după consultarea Parlamentului — și acesta trebuie reținut — și prin care poate solicita populației să își exprime opinia cu privire la o problemă de interes național. De asemenea, există referendumuri de interes local, organizate în unitățile administrativ-teritoriale, în comune, orașe și județe,” a explicat Augustin Zegrean.
El a evidențiat că legislația românească nu permite desfășurarea unor referendumuri dedicate unor categorii profesionale.
„Astfel, nu există, din păcate pentru președinte, referendum pe meserii. Nu avem un astfel de proces în România. Nu știu care a fost intenția celor de la Cotroceni în organizarea unui astfel de referendum, dar nu este posibil,” a declarat fostul președinte al Curții Constituționale.
Zegrean a spus că nici o consultare a judecătorilor nu poate avea forma unui referendum și nu poate avea efectele dorite de șeful statului.
„Nu poți întreba judecătorii dacă acționează în interesul statului sau al lor. Dacă președintele dorește o consultare în rândul judecătorilor, nu o poate realiza sub forma unui referendum,” a precizat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în principal, independența judecătorilor, pentru acest motiv a fost înființat.”
Fostul președinte al Curții Constituționale a mai explicat că, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat integral.
„Pot fi revocați judecători sau membri ai Consiliului, însă procedura este extrem de complicată și de durată. Conform estimărilor mele, eliminarea unui judecător din funcție ar dura aproape un an, iar revocarea întregului Consiliu nu este posibilă fără respectarea legii,” a afirmat Zegrean, accentuând că „reacția de eliminare urgentă a tuturor membrilor, cum sugerează președintele, nu poate fi realizată în condițiile legii.”
El consideră că singura opțiune ar fi modificarea legislației, însă cu riscuri semnificative. „Nu pot anticipa care va fi rezultatul acestei situații,” a spus el.
Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, potrivit Constituției, „dar fără drept de vot”
Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni pe această temă, fostul președinte al CCR a afirmat că aceasta „este informală, se află în afara prevederilor Constituției și a legii.” El a reamintit că președintele României, conform Constituției, este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „dar nu are drept de vot.”
Întrebat dacă demersurile șefului statului pot fi considerate o ingerință politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns ferm: „Președintele este un om politic, conform cunoștințelor mele. Atribuțiile președintelui sunt prevăzute în Constituție și trebuie respectate așa cum sunt. Nimeni nu-i poate oferi alte atribuții în afara celor scrise în Constituție.”
