Economia României nu va avea de ales între bine și rău în 2026, ci între un drum sigur și unul dificil, singurul capabil să mențină stabilitatea și să prevină o criză de încredere, susține Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), conform unui comunicat transmis luni.
Potrivit asociației, „marea dilemă nu este dacă vom suporta costul ajustărilor, ci modul în care împărțim această povară între stat, mediul privat și societate. Cum asigurăm ca în 2026 povara să nu fie transferată din nou asupra populației (în primul rând prin inflație) și asupra sectorului de afaceri?”
Corecție dură, dar incompletă
AOAR indică faptul că anul 2025 a fost marcat de o ajustare bugetară simplistă și brutală:
- majorarea numărului de taxe,
- presiune crescută asupra sectorului privat,
- modificări ale regulilor din mers.
Procesul de reformare a statului a fost din nou amânat. Risipele au fost în mare măsură tolerate, iar ineficiența administrației aproape că a rămas neschimbată. Aceasta nu reprezintă o disciplină fiscală reală, ci doar un transfer de povară de la stat către cei care creează valoare, mai precizează AOAR.
Deficitul bugetar a rămas cel mai ridicat din Uniunea Europeană: 9,3% din PIB în 2024, cu un obiectiv de reducere la 8,4% în 2025, după mai multe creșteri succesive de taxe.
Fără măsuri de ajustare, deficitul ar fi trebuit să ajungă aproape de 9% și în 2025, ceea ce ar fi condus la o traiectorie nesustenabilă a datoriei publice.
Pachetul de consolidare pentru perioada 2025-2026 a inclus creșterea TVA cu 2 puncte procentuale, majorarea accizelor și indexarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.
„Pe scurt, am majorat fiscalitatea pentru cei care produc, dar am evitat să reformăm în mod serios modul de cheltuire al statului”, explică AOAR.
2026: creștere economică modestă, sprijinită mai mult din exterior
Previziunile internaționale pentru 2026 indică o creștere economică moderată, dar pozitivă:
- Comisia Europeană: +1,1% creștere reală a PIB-ului în 2026 (după +0,7% în 2025), în contextul consolidării fiscale care afectează consumul public și privat.
- FMI: +1,4% în 2026, cu investiții finanțate din programele europene (NextGenerationEU/RRP), care compensează parțial încetinirea consumului.
- OECD confirmă același scenariu: creștere modestă în 2025-2026, bazată pe investiții și exporturi, nu pe consum intern.
În același timp, deficitul bugetar este estimat să scadă doar spre 6,2-6,3% din PIB în 2026 – mult peste pragul de 3% și peste obiectivele stabilite cu partenerii europeni.
„Mesajul recomandărilor este clar: în 2026, nu vom experimenta recesiune, dar nici nu vom observa o creștere robustă. Economia va continua să funcționeze, dar cu dificultăți din cauza dezechilibrelor bugetare și povarei fiscale crescute”, afirmă AOAR.
În opinia asociației, lipsa ajustărilor bugetare va conduce la o criză fiscală. Realizarea doar prin majorarea taxelor va pune în pericol sustenabilitatea socială și competitivitatea companiilor.
AOAR evidențiază că alegerea reală nu este între ajustare sau nu, ci între:
- un rezultat sigur – menținerea unui deficit ridicat, cu creșteri succesive ale taxelor pe muncă și capital, ce erodează baza productivă;
- un proces dificil – reformarea statului, reducerea risipei și reconfigurarea cheltuielilor, ce implică și costuri politice, dar și curaj.
Veniturile fiscale reprezintă doar o etapă dintr-un proces mai amplu de echilibrare a:
- nevoilor reale ale bugetului statului (apărare, infrastructură, educație, sănătate);
- posibilităților economice reale ale societății, în special ale sectorului privat.
În 2025, ajustarea s-a realizat aproape exclusiv asupra celor care creează valoare: impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), creșterea taxelor pe muncă și capital, împredictibilitatea fiscală. Organizațiile mediului de afaceri au semnalat deja că impactul negativ al IMCA afectează investițiile și competitivitatea, solicitând eliminarea acestei taxe, conform AOAR.
„Întrebarea dificilă pentru 2026, dar esențială, este: cât timp poate crește o economie în care doar cei care produc sunt „ajustați”, în timp ce cheltuitorii rămân, în mare parte, protejați?”
Trei scenarii pentru 2026
AOAR identifică pentru 2026 trei opțiuni posibile
Scenariul „echilibru aparent” (cel mai probabil)
- PIB: creștere de aproximativ 1-1,5%;
- Deficit: scădere lentă spre 6-6,5% din PIB;
- Inflație: încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în reducere comparativ cu 2024-2025;
- Investiții: impuls venind în special din fonduri europene și proiecte publice deja planificate;
- Sectorul privat: prudente în investiții, focus pe eficiență și restructurare, nu pe extindere.
Acest scenariu presupune evitarea unor conflicte politice majore și menținerea unui dialog minim cu mediul de afaceri. Orice destabilizare politică majoră, precum căderea Guvernului sau blocaje parlamentare, poate duce economia sub aceste proiecții.
Scenariul optimist: „Drumul dificil, dar corect”
- Guvernul începe să ajusteze cheltuielile: restructurare bugetară, audit real al programelor, prioritizarea investițiilor cu impact economic.
- Rezultatul include un calendar clar pentru simplificarea fiscalității, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri.
- Legislația fiscală devine mai previzibilă, cu modificări anunțate și comunicate din timp.
- Cursul de schimb variază în pași mici, în funcție de evoluția balanței comerciale.
Scenariul pesimist: „oboseala fiscală”, dacă ajustările continuă în același mod ca în 2025:
- Creșterea economică rămâne sub 1% sau este stagnantă;
- O parte mai mare a economiei migrată în zona gri sau neagră;
- Investițiile și relocările sunt amânate;
- Tensiuni în relația cu partenerii europeni din cauza întârzierii în corectarea deficitului.
Din perspectiva AOAR, 2026 va fi un an de maturizare politică și administrativă. „Consolidarea fiscală trebuie să fie responsabilitatea statului: reducerea risipei, restructurarea aparatului public, prioritizarea investițiilor”, a menționat AOAR.
