Într-o analiză publică, Haliti afirmă că, de peste trei decenii, romii din România sunt reprezentați în Parlament de aceeași structură politică, fără o reală competiție și fără posibilitatea de a influența schimbări prin vot. Conform acesteia, această situație contravine principiilor democratice asumate de România după 1989.
„România a încheiat recent un an electoral care a lăsat mulți alegători neliniștiți, mulți fiind dezamăgiți de situație. În astfel de perioade, când cetățenii sunt sătui de status quo și așteaptă o reformă adevărată, funcționarea adevăratei puteri este testată. În acest context, modul în care reprezentarea politică a romilor funcționează reflectă o situație mai amplă despre condiția României.
Aceasta nu privește doar romii, ci reprezintă un exemplu extrem despre ceea ce toți cetățenii exprimă despre problemele din sistemul românesc: alegerile nu contează cu adevărat deoarece nu se produce o schimbare reală, politicienii nu sunt interesați de gestionarea fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie devenit intolerabil”, transmite Haliti într-un comunicat.
Un singur reprezentant, indiferent de voturi
Conform legislației în vigoare, minoritatea romă beneficiază de un loc rezervat în Parlament. În realitate, explică Haliti, accesul la acest mandat este controlat de o singură organizație, care funcționează formal ca ONG, dar acționează ca un partener politic fără o concurență electorală reală.
„Alegerile ajung să legitimeze reprezentanți deja stabiliți de sistem. Chiar și cu un număr foarte mic de voturi, mandatul este asigurat”, afirmă vicepreședintele Fundației Roma for Europe.
Datele electorale indică o scădere continuă a susținerii: de la aproximativ 80.000 de voturi în anii ’90, la doar 13.881 de voturi la alegerile parlamentare din 2024. În condițiile în care populația romă este estimată la aproximativ două milioane de persoane, sprijinul electoral pentru această minoritate este sub 1%.
„Cum funcționează democrația pentru cea mai mare minoritate europeană, minoritatea cu cel mai mare număr de membri în România? Răspunsul este: ca sub regimul lui Nicolae Ceaușescu. De peste treizeci de ani – adică de peste două ori mai mult decât domnia lui Ceaușescu – romii din România sunt reprezentați în continuare de aceeași structură politică, protejată de un sistem de partid unic și finanțată din fonduri publice încă din 1992. Deși alte aspecte ale politicii s-au schimbat, reprezentarea romilor a rămas fixată, izolată de presiunea electorală și de influența reală”, afirmă Haliti.
Romii nu au practic nicio modalitate de a alege cine îi poate reprezenta ca minoritate. Accesul la scaunul parlamentar rezervat romilor este rezervat unei singure organizații, care nu funcționează ca un partid politic, ci ca un ONG. Sistemul monopolist, de tip comunist, este atât de cinic încât alegerile doar legitimează reprezentanții aleși de sistem. Ei ar ajunge în parlament chiar dacă obțineau un singur vot, susține acesta.
Finanțare publică de milioane, indiferent de sprijin
Un alt aspect criticat este finanțarea publică. Conform datelor citate, organizația care deține exclusiv reprezentarea romilor primește anual fonduri din bugetul de stat în funcție de dimensiunea oficială a comunității, nu în funcție de rezultatele electorale.
Doar în anul 2024, suma alocată a fost de 38,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 7,6 milioane de euro.
„Supraviețuirea partidelor politice nu depinde de voturile romilor, ci de structura instituțională”, afirmă Haliti.
Nereguli semnalate de Curtea de Conturi și OLAF
Criticile se extind și asupra gestionării fondurilor publice. Curtea de Conturi a României a evidențiat mai multe cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior în urma litigii. La nivel european, OLAF a investit în proiecte de incluziune a romilor și a estimat prejudicii de milioane de euro, trimise ulterior spre urmărire penală.
„Ei în continuare ocupă poziții. Curtea de Conturi a României a constatat în mod repetat cheltuieli publice ilegale sau nejustificate pentru activități ale unei structuri reprezentative exclusive a romilor, iar banii au fost recuperați numai după litigii prelungite. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune, estimate a fi beneficiat de fonduri abuzive în valoare de milioane de euro, trimițând cazurile în urmărire penală – fără a prezenta o decizie publică clară ani la rând”, explică Haliti.
În lipsa unor alternative democratice, mulți alegători romi preferă să nu voteze sau să își manifeste sprijinul pentru alte formațiuni politice. Haliti avertizează că partide de extremă dreapta, cunoscute pentru poziții anti-minorități, înregistrează rezultate în unele comunități rome.
„Aceasta nu înseamnă că romii nu mai sunt interesați de democrație, ci că și-au pierdut încrederea în sistem, acesta fiind unul care nu poate fi schimbat”, se evidențiază în analiză.
Controverse recente și acuzații de incompatibilitate
În analiza menționează un episod recent în care reprezentantul romilor a fost revocat din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, după declarații publice considerate incompatibile cu atribuțiile funcției, inclusiv în raport cu comunitatea LGBT.
De asemenea, acesta afirmă că responsabilitatea nu revine comunității rome, ci elitei politice din România, care ar fi tolerat timp de decenii un sistem lipsit de competiție. Consideră că deschiderea către alegeri reale, liste concurente și lideri înlocuibili ar avea un impact negativ asupra democrației românești.
„Privind în context comparativ, inconsecvența este clară. În țări vecine, precum Ungaria sau Serbia, minoritățile naționale au alegeri directe, liste concurente și conducere înlocuibilă. România se bazează pe aceste standarde doar pentru cetățenii din străinătate. Pentru romi, însă, reprezentarea este refuzată”, avertizează Haliti, concluzionând că miza nu este doar pentru minoritate, ci pentru credibilitatea întregii democrații românești.
