Într-o dimineață de septembrie, într-o clinică privată din București, o femeie șede pe un scaun în hol, strângând telefonul în palmă. A dormit doar trei ore. Fiul ei se află la trei etaje mai sus, în sala de operații. Nu a venit pentru a vizita orașul. Nu a explorat Muzeul Satului, nu a urcat într-un Uber spre Centrul Vechi. Pentru ea, România nu reprezintă o destinație turistică. Este o soluție.
Până la 30 septembrie 2025, aproape 1,8 milioane de vizitatori non-rezidenți au petrecut nopți în hoteluri, pensiuni și alte unități de cazare din România. Aceștia au cheltuit 5,5 miliarde de lei – în medie, aproximativ 3.077 de lei de persoană, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Peste jumătate dintre acești turiști au venit în scop personal. Totuși, banii indică o altă realitate: vizitatorii de afaceri, deși mai puțini ca număr, au cheltuit o sumă mai mare. 44% dintre turiști au generat 53% din totalul cheltuielilor.
Însă, dincolo de aceste statistici clare, există o Românie invizibilă în broșuri. O Românie a sutelor de așteptări, a hotelurilor modest donate de spitale, a taxiurilor luate la ore imposibile. O țară în care durerea, teama și speranța se traduc în facturi mai mici.
Cazul 1. Din Catania, cu dinții fiartați
Luca are 11 ani și vorbește românește cu accent italian. Mama lui, Adriana, a emigrat în Italia acum 15 ani. Înainte de emigrare, era cercetătoare biochimistă la Institutul Cantacuzino. În Italia, s-a consacrat ca angajată la o pensiune, având sarcini de curățenie dimineața, apoi ocupându-se de micul dejun și socializând cu românii întâlniți pe drum. Povestește cum, la școală în Catania, Luca a câștigat locul întâi. Colegii nu i-au iertat faptul că un român a fost ales cel mai bun din clasă. Au așteptat după ore, l-au agresat și i-au spart dinții din față.
Când a solicitat un deviz pentru refacerea danturii, Adriana a înțeles rapid ecuația: în Italia, intervenția ar costa mai mult decât câștigă într-un an. În România, costurile sunt de trei ori mai mici. A luat copilul și s-au întors acasă. Nu pentru vacanță, ci într-un fel de exil invers, motivat de cheltuieli.
Astfel de povești nu apar în comunicatele oficiale. Însă, ele explică de ce, an de an, mii de străini sau români din diaspora vin în România pentru tratamente medicale. Înainte de pandemie, turismul medical aducea anual circa 18 milioane de euro. Doar în primele trei luni ale anului trecut, această sumă a depășit 28 de milioane de euro.
O economie de zbor, dar fără vizite
76% dintre turiștii internaționali au venit în România cu avionul. Majoritatea și-au organizat singuri deplasarea. Au sosit rapid, au petrecut puțin timp aici și au cheltuit concentrat, conform datelor INS.
Folosul turismului pentru cumpărături și pelerinaje religioase a înregistrat scăderi, nu pentru că țara a devenit mai puțin atractivă, ci pentru că alte priorități au devenit mai urgente.
În principalele orașe – București, Cluj, Sibiu – peste 10% dintre vizitatorii hotelurilor sunt legați direct de turismul medical. Nu sunt turiști clasicici, ci mai degrabă „captivi”, după cum spun hotelierii. Ei merg acolo, spală haine și așteaptă.
Cazul 2. Evelina, specialist IT care a ales să rămână
Evelina Popescu trăiește în Canada de două decenii. Lucrează în domeniul IT, are un apartament în Toronto, un credit și o viață stabilă. Când mama sa, din Bihor, s-a îmbolnăvit grav, Evelina a revenit în România pentru „două săptămâni”.
Trecute patru luni.
Nu este pacient, ci însoțitor. Face parte din cei aproape 20.000 de turiști veniți anual în România pentru servicii medicale, deși nu au fost niciodată pe masa de operație. Ei rezervă camere, comandă mese, solicită taxiuri și achiziționează medicamente. Nu apar în fotografii cu peisaje urbane, dar apar în balanțele economice.
Europa de Est, clinica discretă a continentului
Fenomenul nu are caracter românesc, ci est-european.
La Gdansk, turiștii nu mai vin doar pentru centrul istoric sau plaje. Vin pentru tratamente. „Acum zece ani, eram aproape singura clinică axată pe pacienți internaționali”, spune Anna Sarzynska, proprietara unei clinici dentare din oraș, citată de Financial Times. Astăzi, aproape fiecare clinică face același lucru.
Conform PwC, turismul medical din Europa Centrală și de Est crește anual cu 12-15%. Ungaria este specializată în stomatologie, Cehia în chirurgie de cataractă, Polonia în estetică și implanturi dentare. România își reia rapid poziția.
„Potencialul este imens, dar insuficient valorificat”, afirmă Szymon Piatkowski, consultant PwC pentru regiune. Tratemente simple, rapide, fără consultații complicate – exact ceea ce caută pacienții din Germania, Marea Britanie și țările nordice, unde costurile pentru aceleași intervenții sunt de două-trei ori mai mari.
