Până la jumătatea anului 2027 mai este un an și jumătate, moment în care va începe extracția gazelor din Marea Neagră, cel mai important proiect strategic energetic al României după Revoluție. Producția națională de gaze se va dubla, însă încă nu există o strategie clară pentru valorificarea acestor resurse, iar autoritățile se întreabă cum pot folosi eficient acest gaz pentru a evita aproape integral exportul său.
- Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, în cote egale.
- Pe durata exploatării, se estimează că perimetrul va furniza aproximativ 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, conform OMV Petrom. În comparație, consumul anual de gaze al României este de aproximativ 10 miliarde metri cubi.
- În 2018, un oficial al companiei maghiare de gaze, prezent la București, a criticat lipsa unei strategii naționale privind gestionarea gazelor din Marea Neagră, afirmând: „România nu are petrochimie, nu poate consuma tot acest gaz. Ce faceți cu el, un foc mare?”. De atunci, autoritățile române încă nu au definit o planificare clară pentru valorificarea acestor resurse.
Peste un an și jumătate, producția de gaze a României, deja una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, se va dubla.
Ce va face România cu gazele extrase din 2027, precum și cu cele importate prin Coridorul Vertical?, s-a întrebat deputata USR Cristina Prună, într-o dezbatere recentă despre „Viitorul valorificării gazelor naturale în România”.
„Cum ne raportăm la acest gaz? Este crucial să decidim. Îl putem utiliza pentru a produce energie electrică, pentru încălzire sau ca materie primă în industria chimică, generând valoare adăugată și creating locuri de muncă, sau îl tratăm ca pe o marfă, pe care o tranzacționăm pe piața internă și europeană, sau îl închidem ca pe o resursă prețioasă, conservându-l ca într-un muzeu”, a spus deputata.
Ea a evidențiat că economia țării traversează o perioadă în care este nevoie de investiții noi, care să genereze valoare adăugată mai mare. Cu alte cuvinte, România are resurse de gaze, dar nu știe încă cum să le consume în mod eficient.
Ministerul Energiei prezintă cinci opțiuni de utilizare a gazelor din Marea Neagră. Cât de realiste sunt
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat la o dezbatere recentă că exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep – care va dubla producția internă de gaze – va începe în jurul lunii iunie 2027: „În 2024, România a produs 9,3 miliarde metri cubi de gaze. Suntem printre puținele țări nemai-dependent de importuri. Proiectul Neptun Deep este, poate, cel mai important proiect strategic energetic post-Revoluție pentru țara noastră și unul dintre cele mai semnificative proiecte din Europa în domeniul energiei.”
El afirmă că este necesară elaborarea unei strategii guvernamentale pentru gestionarea surplusului de gaze naturale.
„O parte va fi destinată sistemului energetic, centrala Mintia va fi repornită în a doua jumătate a anului viitor, iar centrala de la Iernut va fi finalizată. O parte din gazul din Marea Neagră va fi utilizată pentru electricitate. De asemenea, Romgaz are în vedere achiziția Azomureș, pentru valorificarea resurselor”, a precizat oficialul.
El a subliniat că România trebuie să renunțe complet la cărbune din 2030, iar unele capacități vor fi închise încă din mid-2024. La mijlocul anului viitor, se va renunța la anumite capacități, însă vor rămâne instalații importante la Oltenia și Valea Jiului. Cu sprijin de la Fondul de Modernizare, se vor construi încă două centrale în cogenerare, consumatoare de gaze.
Conform planurilor, singura companie care avansează conform programului este cea a centralei de la Mintia, construită de un consorțiu din Irak, finalizarea fiind estimată pentru finele anului următor. Proiectele centralei de la Iernut și a celor de la Rovinari și Turceni sunt întârziate, fără termene concrete de finalizare.
De asemenea, Romgaz analizează posibilitatea preluării combinatului de îngrășăminte Azomureș, închis din cauza prețurilor ridicate la gaze, însă nicio decizie nu a fost încă adoptată.
- Este esențial să valorificăm cât mai mult gazul disponibil în România, inclusiv din producția internă și importuri de LNG din SUA, în proiecte cu valoare adăugatĂ.
- Termoficarea orașelor din țară poate beneficia de gaz ca sursă principală pentru a asigura un nivel crescut de confort pentru populație.
- În domeniul petrochimic, se pot dezvolta parteneriate strategice europene, fiind esențială atragerea investitorilor americani și europeni pentru aceste inițiative, care trebuie planificate încă din fază incipientă, pentru a fi incluse în strategia guvernamentală și în planurile ministerelor de profil, în special Ministerul Energiei și cel al Economiei”, a afirmat Bușoi.
Nici măcar nu avem depozite suficiente pentru gazul extras, atenționează specialiștii
În această perioadă, industria europeană resimte prețurile mari ale energiei, iar România trebuie să evite riscul de a pierde industrii valoroase, a declarat Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei: „Prețul ridicat al energiei determină mutarea investițiilor în alte țări. Gaze naturale sunt un avantaj competitiv pe care nu trebuie să-l irosim. Gazul trebuie să devină o resursă industrială pentru producție locală și nu doar o marfă de export.”
Silvia Vlăsceanu, director al Asociației Producătorilor de Energie, a evidențiat că țara noastră nu deține suficient spațiu de depozitare a gazelor, având în vedere lipsa investițiilor în capacitățile de stocare din ultimii 20 de ani. Ea insistă asupra reluării programului de dezvoltare a infrastructurii de stocare pentru a evita situații în care nu vom avea unde să păstrăm gazele extrase, devenind astfel un hub energetic.
Ungaria, Austria și Germania, printre causele interesate să achiziționeze gaze din Marea Neagră
Legislația sectorului offshore prevede prioritate pentru valorificarea gazelor pe piața internă, deși momentan au fost încheiate doar contracte de export. OMV Petrom are acorduri cu companii precum Uniper (Germania) și Energocom (Republica Moldova), însă pentru cantități minore. Romgaz, componentă majoritară a proiectului, nu a semnat încă un contract pentru vânzarea resurselor sale.
Ungaria are în vedere și ea achiziția de gaze din Marea Neagră, fiind dependentă de importuri și având o producție proprie insuficientă. În noiembrie, ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria este pregătită să înceapă discuții pentru importuri de gaze din Neptun Deep.
„Contăm pe o colaborare exemplară cu România. Capacitatea de interconectare a fost mărită la 2,7 miliarde metri cubi, pentru creșterea livrărilor din România în Ungaria. România va avea un rol esențial în aprovizionarea regională cu gaze și în viitor”, a spus diplomatului maghiar.
„Decizia privitoare la structura consumului intern și a exporturilor din gazele din Neptun Deep aparține exclusiv României. Dacă există gaze pentru export, suntem interesați să le importăm în Ungaria, în baza unui contract comercial. În privința diversificării, dorim să facem din România unul dintre principalii furnizori de gaze”, a adăugat oficialul maghiar.
Interesul pentru gazele românești nu este recent: în urmă cu doi ani, Szijjarto a fost prezent la București pentru a exprima interesul Ungariei de a negocia importurile din Marea Neagră.
Critici din partea Ungariei privind lipsa unei strategii naționale a României pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră
Ungaria a criticat anterior lipsa unei viziuni clare din partea României pentru valorificarea resurselor din Neptun Deep. La o conferință de presă din 2018, oficialii maghiari de la FGSZ au menționat că România nu va avea ce face cu aceste cantități de gaz.
„Este prea mult pentru nevoile interne. Fără petrochimie, gazele nu pot fi folosite ca materie primă. Ce faceți cu ele, le ardeți? Este un foc mare?”, a spus Kristof Terhes, reprezentantul FGSZ, conform Agerpres.
